Potrivit martorilor oculari și surselor medicale, trupele israeliene au intrat în cartierul Al-Makhfiya din Nablus, înarmate până în dinți, și au deschis focul fără avertisment. „Am auzit focuri de armă puternice în jurul orei 4 dimineața. Când am ieșit afară, am văzut trupul întins pe asfalt al lui Ahmad, un vecin pe care îl știam de când eram copii”, a declarat un localnic, sub protecția anonimatului. Victima, identificată ca Ahmad Jaber, era un muncitor care își întreținea familia. În urma împușcăturilor, patru persoane au fost transportate de urgență la spitalul Rafidia din Nablus, dintre care doi copii cu vârste de 12 și 14 ani, care au suferit răni provocate de schije. De asemenea, zeci de oameni au fost tratați pentru intoxicație cu gaze lacrimogene, după ce forțele israeliene au aruncat grenade cu gaz în curțile locuințelor.
Acest raid nu este un caz izolat. În ultimele luni, armata israeliană a intensificat operațiunile în Cisiordania, în special în orașe precum Nablus, Jenin și Tulkarem, sub pretextul „combaterii terorismului”. Organizațiile pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Human Rights Watch, au denunțat în repetate rânduri aceste acțiuni drept încălcări grave ale dreptului internațional, care interzic utilizarea forței letale împotriva civililor, cu excepția cazurilor de pericol iminent. În cazul de față, nu au fost raportate confruntări armate sau atacuri asupra soldaților israelieni, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la proporționalitatea forței folosite.
Contextul mai larg al conflictului israeliano-palestinian este marcat de o escaladare a violențelor încă din octombrie 2023, când Hamas a lansat un atac asupra Israelului, iar răspunsul israelian în Fâșia Gaza a provocat mii de morți. Deși în Gaza s-a ajuns la un armistițiu fragil, în Cisiordania ocupația continuă fără încetare. Potrivit Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), în 2024, peste 500 de palestinieni au fost uciși de forțele israeliene în Cisiordania, inclusiv peste 100 de copii. Aceste cifre sunt cele mai ridicate din ultimii 20 de ani.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Uniunea Europeană, prin purtătorul de cuvânt al Serviciului de Acțiune Externă, a cerut o anchetă „transparentă și independentă” și a reamintit Israelului obligațiile sale în calitate de putere ocupantă. Statele Unite, deși au declarat că „monitorizează situația”, nu au condamnat explicit acțiunile Israelului, ceea ce reflectă poziția tradițională de sprijin necondiționat. În schimb, Liga Arabă a denunțat raidul drept „crimă de război” și a cerut Consiliului de Securitate al ONU să intervină.
Pe plan local, Autoritatea Palestiniană a condamnat incidentul, dar este acuzată de ineficiență în protejarea cetățenilor. Mișcările de rezistență, precum Jihadul Islamic și Hamas, au amenințat cu represalii, ceea ce ar putea duce la o nouă spirală a violenței. În Nablus, comerțul a fost paralizat, iar școlile au fost închise pentru o zi, în semn de doliu. „Nu mai putem trăi așa. Copiii noștri se tem să iasă în stradă. Fiecare raid poate fi ultimul pentru cineva drag”, a spus o mamă a doi dintre copiii răniți, cu lacrimi în ochi.
Analizând situația, este clar că acest incident nu este doar o tragedie locală, ci un simptom al unei crize mai profunde. Ocupația israeliană, care durează de peste 55 de ani, continuă să submineze orice șansă de pace. Extinderea coloniilor, demolarea caselor palestiniene și violența sistematică a armatei sunt realități zilnice. Comunitatea internațională, deși adoptă rezoluții și emite declarații, nu reușește să impună sancțiuni concrete care să oprească aceste abuzuri. În acest context, moartea lui Ahmad Jaber devine un simbol al suferinței colective a poporului palestinian.
