Deborah Fleischaker, care a lucrat în cadrul ICE timp de peste un deceniu, a explicat într-un interviu acordat Al Jazeera că „există o cultură a numărului” în cadrul agenției, unde performanța este măsurată în funcție de câți imigranți sunt reținuți și deportați, nu de calitatea sau siguranța proceselor. „Când ești sub presiune să livrezi cifre, ignori semnele de alarmă. Se fac angajări grăbite, fără o pregătire adecvată, iar ofițerii ajung pe teren nepregătiți să gestioneze situații complexe. Rezultatul? Oameni morți”, a spus ea.
Contextul acestor declarații este marcat de moartea lui Juan Carlos López, un columbian care locuia în Maine de câțiva ani și care a fost ucis de un ofițer ICE în timpul unei operațiuni de rutină. Potrivit martorilor, López nu opunea rezistență, dar ofițerul a tras focuri de armă, susținând că se simțea amenințat. Familia victimei a cerut o anchetă independentă, iar comunitatea locală a organizat proteste. Fleischaker a subliniat că astfel de incidente nu sunt izolate: „Am văzut de-a lungul anilor o serie de cazuri în care ofițerii au recurs la forță excesivă, iar conducerea a încercat să le mușamalizeze. Sistemul este defect din start.”
Un raport intern al ICE, scurs recent presei, arată că numărul deceselor în timpul operațiunilor a crescut cu 40% în ultimii doi ani, iar majoritatea victimelor erau imigranți fără antecedente penale. Fleischaker afirmă că această tendință este direct legată de politicile administrației Trump, care a impus cote stricte de deportare. „Sub Trump, era clar: vrem mai multe arestări, mai multe deportări, indiferent de costuri. Iar costurile sunt plătite cu vieți omenești”, a adăugat ea.
Criticii ICE susțin că agenția a devenit o mașinărie de represiune, mai degrabă decât o instituție care aplică legile imigrației în mod echitabil. Fleischaker, care a demisionat din funcție în 2020 din cauza dezacordurilor cu conducerea, consideră că reforma este urgentă. „Trebuie să schimbăm mentalitatea. Nu mai putem trata imigranții ca pe niște numere. Fiecare persoană are o poveste, o familie, drepturi. Dacă nu învățăm asta, vom continua să vedem tragedii.”
În plus, fostul oficial atrage atenția asupra lipsei de transparență. „Când am cerut date despre incidentele cu focuri de armă, mi s-a spus că nu există. Dar știam că există. Am văzut rapoarte. Se ascund informații pentru a proteja imaginea agenției.” Ea a cerut Congresului să inițieze o anchetă și să impună măsuri de responsabilizare.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Sindicatul ofițerilor ICE a respins acuzațiile, susținând că ofițerii sunt bine pregătiți și că incidentele sunt rare. „Domnul Fleischaker face afirmații iresponsabile. Ofițerii noștri respectă procedurile și riscă zilnic pentru siguranța publică”, a declarat un purtător de cuvânt. Cu toate acestea, organizațiile pentru drepturile omului au salutat declarațiile și cer o reformă profundă.
Analizând situația, experții în politici de imigrare subliniază că problema nu este doar a ICE, ci a întregului sistem de imigrare american, care a fost politizat excesiv. „Fiecare administrație își dorește să arate că este dură cu imigrația, iar ICE este instrumentul. Dar când instrumentul este folosit fără frâne, se întâmplă dezastre”, a comentat profesorul Maria Santos de la Universitatea Georgetown.
În final, Deborah Fleischaker a transmis un mesaj direct: „Nu vreau ca numele meu să fie asociat cu o instituție care ucide oameni. Am vorbit pentru că trebuie să se știe adevărul. Poate că asta va salva vieți.”
De ce este important:
Acest articol evidențiază o problemă sistemică în cadrul ICE, unde prioritizarea cifrelor în detrimentul siguranței duce la pierderi de vieți omenești. Declarațiile unui fost oficial de rang înalt aduc credibilitate acestor acuzații și subliniază necesitatea unei reforme urgente. În contextul dezbaterilor aprinse privind imigrația în SUA, acest caz ar putea influența politicile viitoare și modul în care sunt tratați imigranții. Este un semnal de alarmă pentru autorități și pentru societatea civilă să ceară transparență și responsabilitate.
