Legea, votată de ambele camere ale Parlamentului, interzice și utilizarea telefoanelor mobile în licee. Implementarea este prevăzută pentru începutul anului școlar din septembrie, însă o revizuire constituțională ar putea întârzia aplicarea. Macron a declarat: „Franța este în fruntea Europei în protejarea copiilor și adolescenților noștri. Vom continua.”
Povestea lui Gaëlle Berbonde, o mamă din regiunea Parisului, ilustrează gravitatea problemei. Fiica ei, care a primit primul smartphone în clasa a șaptea, a început să se automutileze și a dezvoltat anorexie și depresie după câteva luni de utilizare a rețelelor sociale. „Am făcut campanie pentru această lege de la început, pentru că nu avem altă opțiune, altă cale de a contracara giganții tehnologici. Singurul lucru pe care îl putem face este să ne protejăm copiii, așa cum îi protejăm de alcool”, a spus ea.
Legea nu se aplică enciclopediilor online, directoarelor educaționale sau științifice. Opoziția de stânga, prin partidul Franța Nesupusă, a contestat legea, argumentând că este neclară din punct de vedere constituțional, că ar pune capăt anonimatului online și că este imposibil de aplicat. Ines Legendre, consilier juridic al organizației e-Enfance, a subliniat că legea nu va însemna o interdicție imediată: „Va trebui să abordăm problema conturilor existente pentru cei sub 15 ani. Cum le identificăm? Cum le suspendăm? Și apoi există problema verificării vârstei pentru toate conturile noi.”
Potrivit autorității de sănătate din Franța, unul din doi adolescenți petrece între două și cinci ore pe zi pe smartphone. Un raport din decembrie arată că aproximativ 90% dintre copiii între 12 și 17 ani folosesc zilnic smartphone-ul pentru a accesa internetul, iar 58% dintre ei îl folosesc pentru rețele sociale. Raportul evidențiază efecte nocive precum scăderea stimei de sine și expunerea la conținut asociat cu comportamente riscante – automutilare, consum de droguri și sinucidere.
După ce Comisia Europeană a constatat că versiunea finală a legii se suprapune cu Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), care stabilește reguli stricte pentru siguranța online, parlamentarii au ajuns luni la un acord asupra unei versiuni modificate, care a fost apoi supusă votului final.
Franța nu este singura țară care acționează. În 2024, Australia a devenit prima țară care a interzis accesul copiilor sub 16 ani pe rețelele sociale, cu amenzi de până la 50 de milioane de dolari australieni pentru platforme precum TikTok, Facebook, Snapchat, Reddit, X și Instagram. În Europa, Spania vrea să limiteze accesul copiilor sub 16 ani, Danemarca și Grecia au anunțat planuri similare, iar Regatul Unit ia în considerare o interdicție pentru adolescenții tineri. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut limitarea accesului copiilor la rețelele sociale și a propus ca cei sub 3 ani să nu aibă deloc expunere la ecrane, subliniind că derularea infinită este una dintre trăsăturile „dependente” pe care companiile tech trebuie să le abordeze.
Un grup special al UE a recomandat interzicerea accesului pentru cei sub 13 ani până când companiile pot demonstra că platformele lor sunt sigure. Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere pentru cele 27 de state membre în viitorul apropiat.
Legea franceză este salutată de asociațiile pentru protecția copilului și de părinți, dar rămân întrebări legate de aplicare și de respectarea vieții private. Cu toate acestea, semnalul politic este clar: Europa începe să ia în serios protejarea tinerilor în mediul digital.
De ce este important:
Această lege marchează un punct de cotitură în reglementarea rețelelor sociale la nivel global. Franța, ca prima țară din UE care adoptă o interdicție atât de cuprinzătoare, creează un precedent care ar putea influența legislația altor state membre și chiar a Comisiei Europene. În contextul în care studiile arată efecte devastatoare asupra sănătății mintale a copiilor – de la dependență și scăderea stimei de sine până la automutilare și sinucidere – măsura oferă un cadru legal pentru a proteja o generație întreagă. De asemenea, pune presiune pe giganții tech să își asume responsabilitatea pentru conținutul și algoritmii care vizează minorii. Rămâne de văzut cum va fi implementată și dacă va rezista provocărilor constituționale, dar direcția este clară: copiii nu mai pot fi lăsați singuri în fața ecranelor.
