Potrivit publicației italiene Il Giornale dell’Arte, hoții au speculat cu sânge rece haosul generalizat. În timp ce poliția și mulțimea erau concentrate pe Vara, aceștia au tăiat gardul metalic de pe Viale Annunziata, au forțat o ușă laterală și au pătruns în sălile muzeului. Odată ajunși înăuntru, au spart o vitrină blindată și au sustras o mică pictură dublă pe panou de tempera, datată între 1465 și 1474. Aceasta reprezintă pe față Fecioara cu Pruncul și un călugăr franciscan, iar pe verso pe Hristos în Piatate. Piesa a făcut parte din colecția Wilhelm Soldan din 1930 și a fost achiziționată de regiunea Sicilia la o licitație Christie’s în 2003, după ce a fost atribuită oficial lui Antonello.
Dar jaful nu s-a oprit aici. Hoții au dezasamblat toate cele cinci panouri din lemn ale celebrului Poliptic San Gregorio, o lucrare comandată în 1473 de stareța Fabria Cirino pentru mănăstirea Santa Maria, distrusă în cutremurul din 1908. Acest altar era singura capodoperă a lui Antonello care rămăsese în orașul său natal. Din cele cinci panouri, hoții au luat trei secțiuni importante, abandonând în grabă cele două panouri rămase, care îi înfățișează pe Sfântul Benedict și Sfântul Grigore, lăsate lângă un zid din apropierea muzeului.
Directorul muzeului, Marisa Mercurio, a declarat pentru agenția ANSA, vizibil emoționată: „Suntem devastați de ceea ce s-a întâmplat. Erau două dintre cele mai importante și cunoscute lucrări ale lui Antonello da Messina.” Consilierul local pentru cultură, Enzo Caruso, a spus pentru Il Tirreno: „Nimeni în Messina nu și-ar fi putut imagina un jaf de tipul celor de la Hollywood, ca la Louvre.” Caruso a subliniat că interesul internațional pentru opera lui Antonello a crescut considerabil după ce Ministerul Culturii din Italia a achiziționat pictura Ecce Homo pentru 14,9 milioane de dolari la începutul anului.
Experții în securitatea operelor de artă avertizează că, deși jaful a fost spectaculos, vânzarea acestor piese va fi aproape imposibilă. Lynda Albertson, directorul executiv al asociației ARCA de cercetare a crimelor împotriva artei, a explicat pentru La Repubblica: „Să furi un Antonello poate fi mult mai ușor decât să-l vinzi.” Ea a adăugat că astfel de opere de artă de mare vizibilitate rareori ajung să fie vândute, fiind adesea folosite ani de zile ca monedă de schimb în lumea interlopă, pentru a negocia alte infracțiuni sau pentru a obține favoruri.
Antonello da Messina, născut în Sicilia în jurul anului 1430, este unul dintre cei mai importanți maeștri ai Renașterii italiene timpurii. Stilul său inovator, care combina tehnica flamandă a picturii în ulei cu simțul italian pentru perspectivă și lumină, a influențat profund generații de artiști. Din păcate, foarte puține lucrări ale sale au supraviețuit până astăzi, ceea ce face ca fiecare piesă existentă să fie o comoară culturală de neînlocuit. Pierderea acestor opere este o tragedie nu doar pentru Messina, ci pentru întreaga lume a artei.
Acest incident vine la doar câteva zile după un alt caz similar, de data aceasta în nordul Italiei, la Parma, unde poliția a recuperat trei opere furate semnate de Renoir, Cezanne și Matisse, evaluate la aproximativ 11,5 milioane de dolari. Se pare că piața neagră a artei este din nou în floare, iar autoritățile italiene se confruntă cu o provocare uriașă în încercarea de a proteja patrimoniul cultural național.
În timp ce ancheta este în plină desfășurare, poliția italiană a fost mobilizată în toate punctele de frontieră, iar porturile și aeroporturile din Sicilia sunt sub supraveghere strictă. Se presupune că hoții ar fi putut părăsi deja insula, iar operele de artă ar putea fi ascunse undeva, așteptând să-și găsească un cumpărător dispus să riște totul pentru a poseda o bucată din istorie. Dar, așa cum subliniază experții, este foarte probabil ca aceste capodopere să rămână ascunse ani de zile, poate chiar decenii, într-un depozit secret sau într-o colecție privată a vreunui miliardar excentric.
Pentru locuitorii din Messina, însă, această pierdere este profund personală. Antonello da Messina este simbolul orașului lor, iar operele sale erau o sursă de mândrie locală și un magnet pentru turiști. Muzeul MuMe, care găzduia aceste comori, este acum un loc al doliului. Oamenii vin să depună flori la ușile închise, iar pe rețelele sociale curg mesaje de solidaritate și furie. „Este ca și cum ne-ar fi furat o parte din sufletul orașului”, a scris un localnic pe Facebook.
În ciuda tristeții, există speranță. Istoria artei ne-a învățat că multe opere furate au fost recuperate după ani sau chiar decenii. De exemplu, celebrul tablou „Țipătul” de Edvard Munch a fost furat de două ori și de fiecare dată a fost recuperat. La fel, „Noaptea înstelată” a lui Van Gogh a fost furată și returnată. Autoritățile italiene colaborează cu Interpol și cu alte agenții internaționale pentru a urmări orice indiciu. Până atunci, lumea artei rămâne cu sufletul la gură, sperând că aceste capodopere vor reapărea într-o bună zi, iar moștenirea lui Antonello da Messina va fi readusă acasă.
De ce este important:
Acest furt nu este doar o pierdere materială, ci o adevărată tragedie culturală. Antonello da Messina este unul dintre cei mai importanți pictori ai Renașterii, iar operele sale sunt extrem de rare și de valoroase. Fiecare lucrare furată reprezintă o parte din istoria artei europene, iar dispariția lor lasă un gol imens în patrimoniul mondial. Mai mult, acest incident evidențiază vulnerabilitatea muzeelor din întreaga lume și necesitatea unor măsuri de securitate mult mai stricte. Într-o eră în care piața neagră a artei este în creștere, protejarea acestor comori devine o prioritate absolută. Furtul de la MuMe este un semnal de alarmă pentru toate instituțiile culturale, iar recuperarea acestor opere este esențială nu doar pentru Italia, ci pentru întreaga umanitate.
