Totul a început în septembrie 2025, când guvernul Nepalului a interzis 26 de platforme populare de social media, acuzând companiile că nu s-au conformat noilor reglementări menite să combată dezinformarea și discursul instigator la ură. Criticii, însă, au văzut în această măsură o încercare disperată de a suprima videoclipurile virale care arătau stilul de viață extravagant al politicienilor și al „nepoților” lor – copiii și rudele acestora, favorizate în funcții publice. Protestele masive nu au întârziat să apară, iar în câteva zile, prim-ministrul K.P. Sharma Oli a demisionat. Cu doar un an înainte, în august 2024, o mișcare similară de protest studențesc l-a înlăturat pe vechiul lider al Bangladeshului, prima-ministră Sheikh Hasina. Atunci, scânteia a fost o decizie a Înaltei Curți de a menține un sistem de cote care rezerva 30% din posturile guvernamentale pentru descendenții veteranilor războiului de independență din 1971. Și în acest caz, tinerii din Generația Z au fost în fruntea revoltelor.
Aceste răscoale scot la iveală o falie comună: privilegiile elitei persistă, în timp ce oportunitățile pentru tineri stagnează. În fiecare caz, un incident singular nu a fost cauza unică a nemulțumirii, ci scânteia care a adus la suprafață resentimentele acumulate. Acum, dinamici similare au apărut și în India, țara cu cea mai mare populație tânără din lume. Deși India diferă substanțial de Nepal și Bangladesh, multe dintre aceleași surse de frustrare ale tinerilor devin din ce în ce mai vizibile. De exemplu, în ciuda boom-ului economic, aproape 40% dintre absolvenții cu vârste între 15 și 25 de ani și 20% dintre cei cu vârste între 25 și 29 de ani sunt șomeri, potrivit unui raport recent al Universității Azim Premji.
Sâmbătă, Dharmendra Pradhan, ministrul educației din India, a demisionat sub presiunea protestelor masive ale studenților, declanșate de scurgerile pe scară largă a subiectelor de examen. Cu câteva săptămâni înainte, judecătorul-șef Surya Kant a stârnit indignare după ce a făcut comentarii pe care mulți le-au interpretat ca o comparație a tinerilor șomeri cu „gândacii”. Deși ulterior a spus că vorbele sale au fost interpretate greșit, era deja prea târziu. Tinerii indieni au transformat remarca într-un strigăt de luptă pentru o mișcare de protest numită „Cockroach Janta Party” (Partidul Gândacilor). Manifestanții au ieșit în stradă cu pancarte pe care scria: „Nu suntem gândaci, suntem viitorul”.
De ce se repetă acest tipar în cea mai populată regiune a lumii? Trei factori structurali pot explica de ce tinerii din Asia de Sud au ajuns la punctul de rupere. În primul rând, deși o mare parte a Asiei de Sud a înregistrat o creștere economică impresionantă în ultimii ani, această bogăție nu s-a tradus în egalitate și oportunități. În Bangladesh, cei mai bogați 10% dețin 58,4% din averea țării, în timp ce jumătatea inferioară deține doar 4,7%, potrivit World Inequality Lab cu sediul la Paris. În Nepal, unde 56% din populație are sub 30 de ani, aproximativ unul din cinci nepalezi cu vârste între 15 și 24 de ani era șomer anul trecut. Și mai rău, mulți dintre acești tineri sunt absolvenți de facultate și au așteptări mari pentru carierele lor, doar pentru a se confrunta cu un viitor fără perspective.
În al doilea rând, frustrările tinerilor sud-asiatici s-au concentrat în jurul corupției oficiale generalizate. De la accesul preferențial la locuri de muncă de calitate în Bangladesh până la scurgerile de subiecte de examen în India, tinerii din Asia de Sud cred tot mai mult că meritocrația nu mai funcționează. Săptămâna trecută, un protestatar indian de 23 de ani a declarat pentru NPR: „Subiectele de examen sunt scurse, bogații plătesc pentru ca copiii lor să treacă, iar noi, săracii, suntem lăsați în urmă... Unde ar trebui să mergem?”
În al treilea rând, accesul larg la internet nu numai că a făcut populația mai informată cu privire la drepturile sale democratice, dar a și ridicat aspirațiile și a oferit tinerilor protestatari un instrument puternic pentru a depăși problemele de acțiune colectivă care afectează adesea mișcările sociale. Încercările de a restricționa discuțiile online se pot întoarce împotriva autorităților. În Nepal, anul trecut, eforturile autorităților de a suprima utilizarea rețelelor sociale nu au făcut decât să intensifice furia publică și să mobilizeze masele.
Deocamdată, liderii studenților din New Delhi au suspendat temporar demonstrațiile „de bună-credință” după demisia lui Pradhan. Dar resentimentele lor de bază nu se vor risipi ușor. Stabilitatea reală depinde de eforturile sincere ale clasei conducătoare de a aborda lipsa sistemică de oportunități cu care se confruntă populația tânără. În toată Asia de Sud, liderii s-au lăudat mult timp cu dividendul lor demografic. Acum descoperă și partea întunecată a acestuia: un dividend demografic se poate transforma cu ușurință într-o răfuială demografică.
De ce este important:
Acest articol evidențiază o schimbare majoră în peisajul politic al Asiei de Sud: tinerii, care reprezintă cea mai mare parte a populației, nu mai sunt dispuși să accepte inegalitatea și corupția. Protestele lor nu sunt doar izbucniri spontane, ci semnale ale unei crize de încredere în instituțiile tradiționale. Înțelegerea acestor dinamici este crucială pentru a anticipa evoluțiile politice și economice dintr-o regiune care va modela viitorul global. Fie că vorbim de reforme educaționale, de lupta împotriva corupției sau de rolul rețelelor sociale în mobilizarea socială, lecțiile din Asia de Sud sunt relevante pentru întreaga lume.
