Nicaragua a sesizat CIJ în februarie, susținând că Germania, prin livrările de arme către Israel, încalcă Convenția privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid din 1948. Managua cere măsuri urgente, inclusiv oprirea imediată a exporturilor de echipamente militare germane către statul evreu, pe care le consideră esențiale pentru continuarea ofensivei israeliene în Gaza, unde bilanțul victimelor a depășit 34.000 de morți, potrivit autorităților locale.
Germania, însă, respinge categoric acuzațiile. În fața completului de 16 judecători, reprezentanții Berlinului au argumentat că plângerea Nicaraguei este „fundamental eronată” și că se bazează pe o interpretare „absurdă” a Convenției. Mai mult, au subliniat că Germania nu poate fi trasă la răspundere pentru acțiunile altui stat, chiar dacă îi furnizează arme. „Livrările de arme către Israel nu constituie un act de genocid, iar Germania nu are control asupra modului în care acestea sunt folosite”, a declarat unul dintre avocații germani, citat de Al Jazeera.
Dar ceea ce a atras cel mai mult atenția a fost argumentul legat de competență. Germania susține că Nicaragua nu a epuizat căile diplomatice înainte de a apela la instanță și că, în orice caz, CIJ nu are puterea de a judeca dispute bilaterale care nu implică direct interpretarea Convenției. Aceasta este o strategie clasică de întârziere, spun experții, dar una care ar putea funcționa, având în vedere că procedurile la Haga sunt notoriu de lente.
Nicaragua, însă, nu a rămas impasibilă. Ambasadorul țării în Olanda, Carlos José Argüello Gómez, a declarat în fața curții că Germania „a ales să ignore” obligațiile sale internaționale și că „niciun stat nu este mai presus de lege”. El a amintit că Berlinul a fost un susținător vocal al Convenției împotriva genocidului, iar acum „își bate joc de spiritul acesteia”.
Cazul este cu atât mai sensibil cu cât Germania are un trecut istoric greu, fiind responsabilă de Holocaust. Tocmai de aceea, mulți activiști consideră ipocrită poziția Berlinului. „Germania a învățat lecțiile istoriei, dar pare să le fi uitat atunci când vine vorba de Israel”, a comentat un analist politic de la Haga, sub protecția anonimatului.
De partea cealaltă, Israelul a respins acuzațiile de genocid ca fiind „calomnii” și a acuzat Nicaragua că acționează în numele Iranului, un aliat tradițional al țării latino-americane. Deși CIJ nu a decis încă dacă va admite cazul, o audiere preliminară a avut loc deja, iar o decizie privind măsurile provizorii ar putea veni în următoarele săptămâni.
Dacă instanța va da câștig de cauză Nicaraguei, ar fi o lovitură uriașă pentru Germania, care și-a construit o reputație de apărător al ordinii internaționale bazate pe reguli. Ar putea, de asemenea, să deschidă cutia Pandorei, permițând altor state să dea în judecată țările care furnizează arme în conflicte active. Deja, Africa de Sud a intentat un caz similar împotriva Israelului, iar mai multe ONG-uri analizează posibilitatea unor acțiuni împotriva Statelor Unite și Marii Britanii.
Pe de altă parte, dacă CIJ va accepta argumentul Germaniei privind lipsa competenței, ar fi un precedent periculos, care ar limita drastic capacitatea curții de a acționa în cazuri de încălcări grave ale dreptului internațional. „Ar fi ca și cum ai spune că un hoț nu poate fi judecat pentru că nu a fost prins în flagrant”, a declarat un profesor de drept internațional de la Universitatea din Leiden.
În timp ce judecătorii deliberează, presiunea publică asupra Berlinului crește. Mai multe orașe germane au fost scena unor proteste pro-palestiniene, iar coaliția de guvernare condusă de cancelarul Olaf Scholz este divizată intern pe tema exporturilor de arme către Israel. Un sondaj recent arată că 62% dintre germani sunt împotriva continuării livrărilor de arme, o schimbare majoră față de poziția tradițională de sprijin necondiționat față de Israel.
Până la o decizie finală, care ar putea dura luni sau chiar ani, rămâne întrebarea: poate fi Germania trasă la răspundere pentru acțiunile unui aliat? Și mai important, ce înseamnă acest caz pentru viitorul justiției internaționale? Un lucru este cert: bătălia de la Haga este departe de a se fi încheiat, iar implicațiile ei vor depăși cu mult granițele Germaniei și ale Nicaraguei.
De ce este important:
Acest caz nu este doar o dispută legală între două state, ci un test crucial pentru sistemul de justiție internațională. Dacă CIJ va accepta să judece fondul acuzațiilor, ar putea stabili un precedent istoric: statele care furnizează arme ar putea fi considerate complice la crime de război sau genocid, chiar dacă nu sunt direct implicate în conflict. Pe de altă parte, o respingere a cazului ar submina și mai mult încrederea în capacitatea instituțiilor internaționale de a proteja drepturile omului. Într-o lume tot mai fragmentată, unde conflictele armate se prelungesc, iar victimele civile sunt din ce în ce mai numeroase, decizia Curții de la Haga va avea ecouri profunde în diplomația globală și în modul în care sunt negociate viitoarele acorduri de armament.
