O instanță franceză a emis o decizie istorică luni, declarând grupul cementier Lafarge vinovat de finanțarea organizațiilor teroriste prin intermediul subsidiarei sale din Siria. Sentința reprezintă un moment fără precedent în justiția franceză, fiind pentru prima dată când o companie este judecată în Hexagon pentru acuzația de finanțare a terorismului. Decizia marchează culminarea unei investigații care a început încă din anul 2017 și ridică întrebări grave despre responsabilitatea corporativă în zonele de conflict.
Tribunalul de la Paris a stabilit că gigantul cementier a plătit sume considerabile de bani direct către organizația Stat Islamic (ISIS) și alte grupuri armate care operau pe teritoriul sirian în timpul războiului civil, în perioada 2013-2014. Mai mult, compania a încălcat în mod deliberat sancțiunile europene pentru a-și continua operațiunile în nordul Siriei. Magistrații au subliniat că aceste plăți au avut un singur scop: profitul, ignorând complet implicațiile etice și legale ale susținerii financiare a unor organizații teroriste recunoscute la nivel internațional.
Judecătoarea care a prezidat procesul, Isabelle Prevost-Desprez, a declarat în motivarea sentinței că banii plătiți de Lafarge au contribuit la consolidarea grupărilor responsabile pentru atacuri mortale atât pe teritoriul sirian, cât și dincolo de granițele acestuia. "Este clar pentru instanță că singurul scop al finanțării unei organizații teroriste a fost menținerea funcționării fabricii siriene din rațiuni economice. Plățile către entitățile teroriste au permis Lafarge să-și continue operațiunile," a explicat magistrate în hotărârea sa. De asemenea, aceasta a adăugat că plățile au luat forma unei "veritabile parteneriate comerciale cu Statul Islamic," o formulare care subliniază gravitatea și caracterul sistematic al relației dintre corporație și teroriști.
În ceea ce privește pedepsele aplicate, instanța a decis că Lafarge va trebui să plătească o amendă de 1,12 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 1,32 milioane de dolari. În plus, autoritățile franceze au dispus confiscarea bunurilor în valoare de 30 de milioane de euro, aproximativ 35,1 milioane de dolari, aparținând companiei. A fost impusă și o amendă suplimentară pentru nerespectarea voită a sancțiunilor internaționale impuse Siriei în contextul conflictului armat. Decizia poate fi contestată prin apel, astfel încât cazul nu poate fi considerat încă închis definitiv.
Și persoanele fizice implicate au fost trasă la răspundere. Fostul director general al Lafarge, Bruno Lafont, a primit o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru rolul său în acest scandal. Avocații săi au anunțat deja că vor contesta sentința prin toate căile legale disponibile. Christian Herrault, fost director general adjunct, a fost condamnat la cinci ani de închisoare. Alți foști angajați ai companiei au primit pedepse variind între unu și șapte ani de închisoare, alături de amenzi substanțiale.
Investigarea cazului a scos la iveală detalii alarmate despre amploarea plăților către grupările armate. Judecătorii au stabilit că Lafarge a plătit în total 5,59 milioane de euro, aproximativ 6,54 milioane de dolari, către diverse grupuri armate din timpul războiului din Siria. Printre beneficiari s-au numărat nu doar ISIS, ci și Frontul Al-Nusra, organizație care anterior era condusă de actualul președinte sirian Ahmed al-Sharaa. Ambele grupări au fost desemnate ca organizații teroriste de către Uniunea Europeană între 2013 și septembrie 2014, perioadă în care Lafarge a continuat să efectueze plăți către acestea.
Fabrica de ciment Jalabiya, situată în nordul Siriei și achiziționată de Lafarge în 2008 pentru suma de 680 de milioane de dolari, a început să funcționeze în 2010, cu doar câteva luni înainte de începutul insurecției siriane din 2011. Angajații erau cazați în orașul apropiat Manbij și trebuiau să traverseze fluviul Eufrat pentru a ajunge la fabrică. Pentru a asigura acest acces, Lafarge a plătit peste 800.000 de euro doar pentru a obține permisiunea de trecere în siguranță. Sumă de 1,6 milioane de euro a fost utilizată pentru achiziționarea de materii prime din carierele aflate sub controlul ISIS, dezvăluind astfel un lanț întreg de aprovizionare contaminat de asocierea cu teroriștii.
Este important de menționat că Lafarge, acum parte a conglomeratului elvețian de materiale de construcții Holcim, a recunoscut în 2022 că a plătit aproape 13 milioane de euro către intermediari pentru a menține funcționarea fabricii sale de ciment din timpul războiului, după ce alte companii franceze părăsiseră deja țara. Compania a încercat să se disculpe, susținând că nu poate fi trasă la răspundere pentru modul în care acești bani au ajuns în final în mâinile grupărilor armate. În 2019, Lafarge a obținut o victorie juridică parțială, când o instanță a respins acuzația de complicitate la crime împotriva umanității. Totuși, o curte de apel a confirmat ulterior această hotărâre inițială, menținând compania sub acuzare.
Un al doilea proces împotriva gigantului cementier, referitor la acuzații de complicitate la crime împotriva umanității, este încă în derulare pe teritoriul francez, aducând o presiune suplimentară asupra companiei. Separat, în Statele Unite ale Americii, Lafarge a recunoscut în 2022 că subsidiarele sale siriene au plătit 6 milioane de dolari către ISIS și Frontul Al-Nusra pentru a permite angajaților, clienților și furnizorilor să treacă prin punctele de control ale acestora. Ca parte a acordului de recunoaștere a vinovăției, compania a plătit 778 de milioane de dolari în confiscări și amenzi autorităților americane.
În răspunsul său oficial la sentința franceză, grupul cementier a declarat că "recunoaște constatarea instanței, care privește o problemă moștenită care implică conduita care a avut loc acum mai bine de un deceniu și care a reprezentat o încălcare flagrantă a Codului de Conduită al Lafarge." Compania a mai afirmat că decizia "reprezintă o bornă importantă în acțiunile Lafarge SA de a aborda în mod responsabil această chestiune moștenită," și că analizează în detaliu motivarea instanței. Acest caz ridică semne de întrebare fundamentale despre mecanismele de supraveghere corporativă și despre capacitatea companiilor multinaționale de a opera în zone de conflict fără a încălca legi internaționale și dreptul umanitar.
Giganțile cimentului Lafarge, găsit vinovat de finanțarea terorismului sirian de către o instanță franceză
