Thombre povestește că, în timp ce lucrau în acel spațiu, erau expuși fără să știe la vapori toxici proveniți de la laserul de tăiere, imprimantele 3D și ciocanele de lipit. Nimeni nu le-a spus nimic, nimeni nu i-a avertizat. Abia când cea mai bună prietenă a ei a leșinat și a ajuns la spital, au înțeles că ceva nu era în regulă. „Am început să investigăm poluarea aerului din interior și am realizat că este un risc invizibil, dar periculos pentru sănătate — mai ales în școli, birouri, hoteluri, saloane și în orice clădire comercială unde aerul condiționat împiedică deschiderea ferestrelor", spune ea.
Problema persistă chiar și atunci când clădirea este dotată cu purificatoare de aer, așa cum era cazul atelierului lor. Potrivit lui Saraf, purificatoarele sunt bune la curățarea particulelor solide, cum ar fi praful sau polenul, dar sunt mult mai puțin eficiente în eliminarea gazelor toxice precum dioxidul de carbon, formaldehida sau benzenul. Multe dintre acestea sunt clasificate drept compuși organici volatili, sau COV — substanțe chimice care se evaporă ușor în aer și pe care nu le vezi, nu le simți, dar care îți afectează sănătatea în timp.
Thombre atrage atenția că acești compuși sunt asociați cu boli cronice și cu așa-numitul „sindrom al clădirii bolnave", o afecțiune în care ocupanții unei clădiri resimt disconfort și probleme de sănătate fără ca o cauză clară să fie identificată. Ea citează și cercetări de la Harvard care arată că îmbunătățirea calității aerului din interior duce la o creștere a funcțiilor cognitive și a productivității. Cu alte cuvinte, aerul curat nu este doar o chestiune de confort, ci una de performanță și sănătate pe termen lung.
De aceea, cele două au decis să atace exact această problemă prin startup-ul lor, Greenairy, care va fi prezent la TechCrunch Disrupt în cadrul Startup Battlefield 200. Ideea din spatele companiei este simplă la prima vedere, dar complexă în execuție: construiesc turnuri cu plante care atrag aerul, descompun gazele toxice și apoi eliberează aerul purificat înapoi în încăpere.
Saraf explică diferența esențială față de o plantă obișnuită într-un ghiveci: „O plantă într-un ghiveci curăță aerul lent. Dar când schimbăm condițiile din jurul plantei, aceasta curăță aerul mult mai repede și mai bine decât metodele convenționale." Ea adaugă că, deși unele filtre ale purificatoarelor pot elimina o gamă restrânsă de COV, acestea trebuie schimbate frecvent pentru a rămâne eficiente. În schimb, plantele reprezintă „o soluție naturală, nu se formează subproduse dăunătoare și nu este nevoie de înlocuirea filtrelor".
Greenairy a desfășurat deja teste pe termen scurt în mai multe locații din Singapore. Saraf spune că, în testele proprii realizate cu monitoare de aer certificate RESET, au comparat trei birouri: unul cu turnurile cu plante Greenairy, unul cu un ionizator de calitate medicală — un dispozitiv care folosește o încărcătură electrică pentru a face praful și alte particule să se aglomereze și să cadă din aer — și un al treilea cu un purificator HEPA care reține particule foarte mici.
„Turnul nostru a avut cele mai scăzute niveluri de COV și a eliminat compușii organici volatili cel mai rapid", spune ea. „Personalul biroului s-a îndrăgostit de aroma naturală «proaspătă» a turnului și de atmosfera pe care o aducea." Thombre completează că au observat o îmbunătățire „imediată" în timpul orelor normale de program, cu o reducere de 50% atât a mediei zilnice, cât și a nivelurilor de vârf ale COV. Rezultatele s-au îmbunătățit și mai mult pe măsură ce plantele și microbii s-au maturizat, iar gazele au fost împiedicate să se acumuleze.
Mai mult, Greenairy și-a validat rezultatele cu ajutorul firmei germane de testare și certificare TÜV SÜD și urmează să le publice în curând. Între timp, rezultatele pot fi puse la dispoziție la cerere. Cei doi fondatori plănuiesc să înceapă producția la scară largă după ce rezultatele vor fi certificate oficial.
În acest moment, fondatorii sunt separați de jumătate de glob: Saraf se află în Berkeley, California, iar Thombre în Singapore. Este un aranjament care, potrivit lui Saraf, „funcționează bine în această etapă", permițând unuia dintre fondatori să se concentreze pe testare în Singapore, în timp ce celălalt poate atrage finanțare în zona Bay Area. „Dacă lucrurile merg conform planului, amândoi vom fi în Singapore până în prima jumătate a anului 2027", adaugă ea. „Atunci ne așteptăm să lansăm primele turnuri produse în masă și să le instalăm la primii noștri clienți" din Singapore.
Povestea Greenairy nu este doar despre tehnologie, ci despre o schimbare de mentalitate. Vorbim despre o generație de antreprenori care nu mai acceptă ca aerul din interior să fie o necunoscută. Într-o lume în care petrecem tot mai mult timp în spații închise, iar clădirile devin tot mai etanșe din motive de eficiență energetică, calitatea aerului devine o problemă de sănătate publică, nu doar un moft de design interior.
Abordarea celor două fondatoare este interesantă și pentru că merge împotriva curentului. În loc să adauge încă un aparat electrocasnic care consumă energie și necesită filtre scumpe, ele propun o soluție biologică, care se auto-întreține și care aduce și un plus estetic. Turnurile cu plante nu sunt doar un dispozitiv de purificare, ci și un element de decor viu, care schimbă atmosfera unui birou. Iar acest lucru contează, pentru că oamenii petrec mai mult timp într-un spațiu care le place și care îi face să se simtă bine.
Desigur, rămân întrebări. Cât de scalabilă este această soluție? Cât costă întreținerea pe termen lung? Cum se comportă turnurile în clădiri mari, cu fluxuri de aer complexe? Și, poate cel mai important, vor reuși cele două fondatoare să convingă companiile că investiția într-un aer mai curat merită? Răspunsurile vor veni odată cu primele instalări la scară largă, planificate pentru 2027.
Cert este că Greenairy ridică o întrebare pe care mulți dintre noi o ignorăm zilnic: când ai respirat ultima dată aer cu adevărat curat la birou? Poate că răspunsul nu este „niciodată", ci „încă nu".
De ce este important:
Subiectul aerului din interior este mult mai serios decât pare la prima vedere. Petrecem, în medie, peste 90% din timp în spații închise — acasă, la birou, în școală sau în mijloacele de transport — iar calitatea aerului pe care îl respirăm în aceste spații are un impact direct asupra sănătății, productivității și stării de bine. Compușii organici volatili, dioxidul de carbon și alte gaze toxice se acumulează în clădirile moderne, etanșe, unde ferestrele nu pot fi deschise, iar purificatoarele clasice nu fac față acestor poluanți gazoși. Greenairy propune o soluție care combină biologia cu tehnologia, transformând plantele într-un instrument activ de purificare a aerului, nu doar într-un element decorativ. Dacă rezultatele lor se confirmă la scară largă, am putea asista la o schimbare reală în modul în care gândim sănătatea la locul de muncă. Iar într-o eră în care sănătatea mintală și productivitatea sunt tot mai discutate, aerul curat ar putea deveni noul standard minim, nu un lux. Este o lecție despre cum inovația poate porni dintr-o experiență personală dureroasă și poate ajunge să schimbe viețile a milioane de oameni.
