Moțiunea a fost depusă săptămâna trecută de Partidul Social Democrat (PSD), care părăsise coaliția la sfârșitul lunii aprilie, și de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), formațiunea naționalistă de opoziție. Dezbaterea parlamentară a fost una tensionată, cu acuzații reciproce de trădare a intereselor naționale și de gestionare defectuoasă a economiei. În final, 281 de parlamentari au votat pentru demiterea guvernului, în timp ce doar patru s-au opus. Deputații PNL, USR (Uniunea Salvați România) și UDMR (Uniunea Democrată Maghiară din România) nu au participat la vot, ceea ce a facilitat adoptarea moțiunii.
Ilie Bolojan, un politician cu reputație de reformator, preluase funcția de premier în urmă cu doar câteva luni, după ce fostul premier liberal fusese nevoit să demisioneze în urma unor scandaluri de corupție. El încercase să mențină o coaliție fragilă între PNL, USR și UDMR, dar retragerea PSD-ului a lăsat guvernul fără majoritate parlamentară. Deși PSD fusese partener de coaliție încă din 2021, tensiunile legate de reformele fiscale și de reducerea cheltuielilor bugetare au dus la o ruptură ireconciliabilă.
Contextul economic este sumbru. România se confruntă cu un deficit bugetar de peste 6% din PIB, iar Comisia Europeană a avertizat că țara riscă să intre în procedura de deficit excesiv. În plus, inflația rămâne ridicată, iar costurile cu energia și alimentele apasă greu asupra populației. Demiterea guvernului vine într-un moment în care era nevoie de măsuri urgente pentru a evita o criză fiscală majoră. Piețele financiare au reacționat imediat: leul s-a depreciat ușor, iar randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut, semn că investitorii sunt îngrijorați de instabilitatea politică.
Analiștii politici consideră că această criză este cea mai gravă de la aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007. „Asistăm la o combinație toxică între populismul de stânga și cel de dreapta, care exploatează nemulțumirile sociale pentru a destabiliza instituțiile”, a declarat pentru Al Jazeera politologul Andrei Țăranu, de la Universitatea din București. „PSD și AUR au interese diferite, dar le unește dorința de a câștiga capital politic înaintea alegerilor anticipate.”
Președintele Klaus Iohannis a convocat deja consultări cu partidele parlamentare pentru a desemna un nou premier. Conform Constituției, el trebuie să propună un candidat în termen de 10 zile. Dacă noul guvern nu va primi votul de încredere al Parlamentului, se vor organiza alegeri anticipate. Scenariul este unul complicat, deoarece niciun partid nu are o majoritate clară. Sondajele arată că PSD și AUR sunt la egalitate, cu aproximativ 25% fiecare, urmate de PNL cu 18% și USR cu 12%.
O posibilă soluție ar fi un guvern de uniune națională, dar divergențele ideologice dintre partide fac acest lucru aproape imposibil. PSD insistă pe creșterea cheltuielilor sociale și pe amânarea reformelor cerute de Bruxelles, în timp ce AUR cere o întărire a suveranității naționale și o reducere a influenței UE. PNL și USR, deși pro-europene, nu au reușit să convingă electoratul că pot gestiona criza.
Pe plan extern, reacțiile au fost de îngrijorare. Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a declarat că „stabilitatea politică este esențială pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență”. România riscă să piardă fonduri europene importante dacă nu își respectă angajamentele de reformă. De asemenea, Statele Unite și NATO urmăresc cu atenție evoluțiile, având în vedere că România găzduiește baze militare și joacă un rol cheie în flancul estic al Alianței.
În stradă, nemulțumirea crește. Săptămâna trecută, mii de români au protestat în București și în alte orașe împotriva creșterii prețurilor și a corupției. Sindicatele amenință cu greve generale dacă noul guvern nu va lua măsuri concrete pentru protejarea puterii de cumpărare. „Oamenii sunt sătui de promisiuni goale. Avem nevoie de un guvern care să guverneze, nu să se certe”, spune Maria Popescu, o profesoară din Capitală.
Ilie Bolojan, între timp, a anunțat că va rămâne în funcție până la numirea unui succesor, dar a avertizat că „România nu își permite o criză politică prelungită”. El a făcut apel la responsabilitate, dar mesajul său a fost umbrit de acuzațiile de incompetență venite din partea opoziției.
Ce urmează? În următoarele zile, președintele Iohannis va încerca să găsească un premier care să poată aduna o majoritate. Numele vehiculate includ pe cel al lui Marcel Ciolacu (PSD) și pe cel al lui George Simion (AUR), dar ambele sunt contestate de restul partidelor. O variantă de compromis ar fi un tehnocrat, precum fostul ministru de finanțe, dar și acesta ar avea nevoie de sprijin parlamentar.
Cert este că România a intrat într-o perioadă de incertitudine maximă. Fără un buget aprobat și cu o datorie publică în creștere, riscul unei crize financiare este real. Banca Națională a României a anunțat că va monitoriza situația și că este pregătită să intervină pentru a stabiliza piața.
De ce este important:
Demiterea guvernului Bolojan nu este doar un episod de instabilitate politică, ci un semnal de alarmă pentru întreaga regiune. România, a doua cea mai mare economie din Europa Centrală și de Est după Polonia, riscă să piardă încrederea investitorilor și să intre într-un cerc vicios al crizelor repetate. În plus, într-un context geopolitic tensionat, cu războiul din Ucraina la graniță, o Românie slăbită politic ar putea deveni o vulnerabilitate pentru NATO și UE. Deciziile luate în următoarele săptămâni vor influența nu doar soarta românilor, ci și echilibrul de putere în Europa de Est.
