„Când acest comitet palestinian va prelua Fâșia Gaza, nu vor mai exista arme vizibile pe străzi și în alei, în afară de armele oficiale ale poliției palestiniene”, a spus Badran. „Nu vom mai vedea manifestări armate precum cele la care am fost obișnuiți în Gaza.” El a subliniat că nu este vorba de predarea armelor, ci de a le face invizibile, cu excepția celor oficiale. Detaliile vor fi stabilite într-un cadru național.
Această declarație vine pe fondul pregătirilor pentru reluarea discuțiilor de la Cairo, după ce Hamas a întârziat inițial participarea pentru a cere încetarea asasinatelor israeliene, cum ar fi uciderea recentă a comandanților militari Izz al-Din al-Haddad și Mohammed Odeh. Dezarmarea Hamas și retragerea trupelor israeliene din Gaza rămân principalele puncte de blocaj în planul de încetare a focului mediat de SUA din octombrie 2025.
Întâlnirile de la Cairo vor reuni opt facțiuni palestiniene cheie: Hamas, Jihadul Islamic Palestinian (PIJ), Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei (PFLP), Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei (DFLP), PFLP-GC, Inițiativa Națională, Comitetele de Rezistență Populară (PRC) și Curentul de Reformă Democratică afiliat mișcării Fatah. Scopul este de a salva acordul de încetare a focului propus inițial de președintele american Donald Trump.
Badran a acuzat Israelul că nu a implementat nici măcar 30% din obligațiile din faza întâi, ceea ce face imposibilă trecerea la fazele următoare. „Vorbim despre ajutor umanitar, mecanismul de la trecerea Rafah, infrastructură și asasinate”, a explicat el. „Ideea era o încetare completă a focului, dar aproximativ 1.000 de oameni au fost uciși. A spune că Israelul a implementat 30% este o exagerare.” Doar 150-250 de camioane cu ajutor intră zilnic în Gaza, în loc de 600 cât s-a convenit, iar infrastructura critică pentru electricitate, spitale și combustibil este complet distrusă.
În timp ce facțiunile palestiniene cer îndeplinirea acestor măsuri de supraviețuire, oficialii israelieni și Nickolay Mladenov, înaltul reprezentant pentru Gaza în „Consiliul pentru Pace” al lui Trump, condiționează trecerea la faza a doua de dezarmarea grupurilor armate. Mladenov a prezentat recent o „foaie de parcurs” în 15 puncte, construită de garantorii încetării focului. Într-un briefing din mai 2026 la Consiliul de Securitate al ONU, el a subliniat că arhitectura planului se bazează pe principiul reciprocității și verificării. „Niciun grup armat palestinian nu va fi obligat să predea armele Israelului”, a spus Mladenov. În schimb, dezarmarea va fi treptată, secvențială și condusă de palestinieni, toate armele fiind transferate către NCAG.
Planul leagă dezarmarea de retragerea militară israeliană: Israelul se angajează la o retragere treptată a forțelor sale la periferia Gazei, conform unui calendar convenit, condiționată de progrese verificate în dezarmare și de desfășurarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare (ISF) ca tampon. Mladenov a avertizat că, fără un acord, Gaza va rămâne divizată, iar finanțarea pentru reconstrucție nu va veni. „85% din clădirile Gazei sunt avariate sau distruse, iar fondurile pentru reconstrucție nu vor fi disponibile acolo unde armele nu au fost depuse”, a spus el.
Cu toate acestea, palestinienii văd această foaie de parcurs ca pe o tactică de amânare. Analistul politic palestinian Wissam Afifa a declarat pentru Al Jazeera că Israelul exploatează „timpul de negociere” pentru a epuiza populația prin escaladare continuă. „Au trecut de la 20 de puncte ale lui Trump la un nou pătrat, cel de 15 puncte, care se învârte în jurul unei singure clauze: dezarmarea”, a explicat Afifa. El a notat că rezistența palestiniană este pusă în colț și i se cere să facă concesii majore fără garanții reale, în timp ce guvernul israelian folosește discuțiile pentru a-și avansa obiectivele teritoriale. Potrivit lui Afifa, premierul Benjamin Netanyahu „înarmează” negocierile pentru câștiguri electorale interne, extinzând controlul Israelului de la 60% la 70% din Gaza.
Această extindere are loc în timp ce mecanismele de supraveghere, cum ar fi Centrul de Coordonare Civil-Militar (CMCC), au eșuat complet. „Ne confruntăm cu un scenariu în care ocupația a remodelat încetarea focului în propriii termeni”, a spus Afifa, adăugând că Mladenov a adoptat de fapt viziunea israeliană și americană, cerând dezarmare fără a oferi un orizont politic clar pentru „ziua de după”.
În mijlocul acuzațiilor că Hamas se agață de putere, purtătorul de cuvânt al grupării, Hazem Qassem, a reiterat că Hamas este pe deplin pregătit să predea toate responsabilitățile de guvernare și securitate către NCAG. Badran a confirmat că Hamas a pregătit toate dosarele administrative și de securitate pentru transfer. Cu toate acestea, NCAG se confruntă cu bariere operaționale masive și a devenit, după cum a descris Afifa, un „ostatic” al presiunii israeliene. Un membru al comitetului, vorbind sub anonimat, a negat ferm rapoartele că organismul va intra în Gaza în curând, stabilind condiții stricte: refuză să opereze în spatele „Liniei Galbene” controlate de Israel sau să coopereze cu milițiile armate susținute de Israel. Mai mult, comitetul nu va intra în Gaza până când Forța Internațională de Stabilizare nu va fi desfășurată în zonele tampon.
În timp ce impasul politic continuă, costul uman crește. Mladenov a recunoscut în briefingul său la ONU că încălcările încetării focului continuă să ucidă civili și să obstrucționeze accesul umanitar. De la intrarea în vigoare a încetării focului, acțiunile militare israeliene au ucis 933 de palestinieni și au rănit 2.868, ridicând numărul total al morților din octombrie 2023 la 72.942, iar al răniților la 172.967.
De ce este important:
Această poziție a Hamas este crucială pentru înțelegerea dinamicii negocierilor de pace din Orientul Mijlociu. Refuzul de a preda armele, dar disponibilitatea de a le face invizibile, reflectă o încercare de a echilibra cerințele internaționale cu nevoia de a menține o imagine de forță în fața propriilor susținători. În același timp, condiționarea dezarmării de retragerea israeliană și de garanții internaționale arată că Hamas nu este dispus să cedeze fără concesii reale. Pentru cititorii români, acest subiect este relevant deoarece ilustrează complexitatea conflictului israeliano-palestinian și modul în care marile puteri, inclusiv SUA, încearcă să medieze o pace fragilă. De asemenea, evidențiază suferința umană continuă și riscul ca negocierile să eșueze, ceea ce ar putea duce la o nouă escaladare a violențelor.
