Conform estimărilor PAM, prognozele făcute în martie – care avertizau că 45 de milioane de oameni vor cădea în insecuritate alimentară acută dacă prețul barilului de petrol rămâne la 100 de dolari până la sfârșitul lunii iunie – încep să se materializeze. „Deși la nivel global prețurile alimentelor – măsurate prin Indicele Prețurilor Alimentare al FAO – au înregistrat doar o creștere ușoară până acum, creșteri substanțiale ale prețurilor alimentelor sunt deja resimțite în țările fragile”, se arată în analiză.
Războiul a zdruncinat piețele petroliere, în special din cauza închiderii aproape totale a Strâmtorii Hormuz, o rută vitală pentru transportul țițeiului. Negocierile indirecte dintre SUA și Iran continuă, dar fără un progres semnificativ, iar conflictul nu pare să se încheie prea curând. Impactul se resimte cel mai acut în Afganistan, Somalia și Sri Lanka, unde gospodăriile se confruntă cu presiuni tot mai mari din cauza costurilor mai mari la combustibil, a creșterii prețurilor alimentelor, a pierderii veniturilor și a perturbării comerțului.
În Somalia, 6,5 milioane de oameni – aproximativ o treime din populație – sunt prognozați să se confrunte cu foamete severă în 2026. În Afganistan, 17,4 milioane de oameni ar putea fi afectați, iar 2,5 milioane de somalezi și un număr similar de afgani nu își vor putea permite un coș alimentar de bază. „Aproape 60% din toate gospodăriile din Somalia vor fi incapabile să își cumpere bunuri de strictă necesitate în 2026, comparativ cu 47% în 2025”, avertizează PAM. În Afganistan, încă 2,3 milioane de oameni ar putea deveni insecuri alimentar, adăugându-se la cei 13,8 milioane care erau deja în această situație înainte de război. Sri Lanka se confruntă cu o criză similară: până la 1,3 milioane de oameni riscă să nu își poată satisface nevoile alimentare de bază.
Pe lângă efectele directe asupra populațiilor vulnerabile, sistemul umanitar global este supus unei „presiuni duble”: costurile de livrare a ajutoarelor cresc, iar acoperirea devine insuficientă. PAM estimează că, din cauza conflictului, va deservi cu 1,5 milioane mai puține persoane decât era planificat pentru 2026. „Dacă conflictul continuă încă șase luni, peste 9 milioane de oameni ar putea pierde asistența, din cauza costurilor operaționale mai mari și a prețurilor locale în creștere la alimente”, avertizează organizația.
Analiza PAM evidențiază modul în care factorii de stres multipli – prețul petrolului, perturbarea comerțului, pierderea veniturilor – interacționează cu vulnerabilități preexistente, transformându-se rapid în efecte vizibile asupra securității alimentare și a mijloacelor de trai. În țări precum Somalia, unde seceta și instabilitatea politică au slăbit deja reziliența, creșterea prețurilor la alimente poate fi fatală. În Afganistan, unde economia se confruntă cu colapsul după retragerea forțelor internaționale, orice șoc extern exacerbează o criză umanitară deja gravă. Sri Lanka, care abia își revine după o criză economică severă, vede cum costurile importurilor de alimente și combustibil devin insuportabile.
Specialiștii atrag atenția că această criză nu este doar una umanitară, ci și una geopolitică. Închiderea Strâmtorii Hormuz afectează nu doar Iranul, ci și statele din Golf, economia globală și, în cele din urmă, buzunarele consumatorilor. Prețurile la petrol s-ar putea menține la cote ridicate, ceea ce va continua să alimenteze inflația alimentară. PAM face apel la comunitatea internațională să acționeze rapid pentru a debloca negocierile și a preveni o catastrofă umanitară.
„Este un semnal de alarmă pe care nu putem să îl ignorăm”, a declarat un purtător de cuvânt al PAM. „Milioane de oameni sunt la un pas de foamete, iar dacă nu se oprește acest conflict, vom vedea o generație întreagă afectată de malnutriție și sărăcie extremă.”
În timp ce liderii mondiali se concentrează pe diplomație și strategii militare, PAM subliniază că adevărata urgență este pe teren – în satele din Somalia, în cartierele din Kabul, în piețele din Colombo. Costul războiului nu se măsoară doar în tancuri și rachete, ci și în pâinea pe care oamenii nu și-o mai pot permite.
De ce este important:
Acest articol evidențiază modul în care un conflict regional poate avea consecințe globale devastatoare, transformând o criză geopolitică într-una umanitară. Creșterea prețurilor la petrol și perturbarea comerțului prin Strâmtoarea Hormuz nu afectează doar economiile puternice, ci lovesc direct în cele mai vulnerabile comunități din lume. Înțelegerea acestor mecanisme este esențială pentru a sprijini eforturile de pace și pentru a preveni o catastrofă alimentară care ar putea afecta milioane de oameni. Fiecare dintre noi, prin alegerile noastre de consum și prin sprijinirea organizațiilor umanitare, poate contribui la atenuarea acestei crize.
