Cel mai grav focar este localizat în Parcul Național Bromo Tengger Semeru, din provincia Java de Est, unde peste 743 de hectare de teren au fost deja mistuite. Parcul, renumit pentru peisajele vulcanice spectaculoase și pentru Muntele Bromo, una dintre cele mai vizitate atracții turistice din Indonezia, a fost închis pentru vizitatori până la o nouă notificare. Operatorul parcului a transmis pe Instagram că această măsură este esențială pentru siguranța turiștilor, a personalului și a locuitorilor din zonele adiacente. Flăcările au consumat suprafețe întinse de iarbă uscată, vegetație și flori protejate de edelweiss, iar focul s-a extins până în zona Penanjakan, un punct de belvedere popular pentru cei care vin să admire vulcanul. Din fericire, nu au fost raportate răniți sau evacuări de clădiri, dar pagubele ecologice sunt considerabile.
În provincia Jambi, de pe insula Sumatra, aproape 6.000 de pompieri au fost mobilizați pentru a lupta împotriva incendiilor. Autoritățile locale spun că solul de turbă adânc, resursele limitate de apă, accesul dificil și vânturile puternice complică eforturile de stingere, chiar și cu sprijinul a trei elicoptere specializate. Situația este similară în alte regiuni predispuse la incendii, cum ar fi provinciile Riau și Sumatra de Sud, unde suprafețe întinse de turbă sunt în flăcări, eliberând cantități masive de dioxid de carbon și fum toxic.
Ministrul coordonator pentru afaceri politice și securitate, Djamari Chaniago, a declarat luni că intensificarea condițiilor El Niño a crescut riscul de incendii forestiere și de teren în timpul sezonului secetos de vârf. Agenția meteorologică indoneziană BMKG a avertizat că sezonul secetos din 2026 va fi mai intens și mai prelungit decât de obicei, cu un risc mai mare de incendii și secetă, parțial din cauza El Niño. Acest fenomen natural, care apare ciclic, aduce schimbări globale în vânturi, presiunea atmosferică și modelele de precipitații, provocând de obicei condiții mai uscate în India și Asia de Sud-Est. Ultimul episod El Niño a contribuit la faptul că 2023 și 2024 au fost cei mai călduroși ani din istoria înregistrărilor meteorologice.
Datele oficiale arată o escaladare alarmantă: Ministerul Silviculturii din Indonezia raportează că peste 107.000 de hectare de teren au ars la nivel național între ianuarie și iunie a acestui an, adică dublu față de suprafața totală afectată în întregul an 2023. Această statistică subliniază gravitatea situației și sugerează că anul curent ar putea depăși recordurile anterioare de distrugere. Agenția meteorologică a avertizat că lunile august și septembrie sunt considerate cele mai critice pentru riscul de incendii, iar autoritățile se pregătesc pentru scenarii și mai dificile.
Una dintre soluțiile avute în vedere a fost modificarea vremii, cunoscută sub numele de însămânțarea norilor, o tehnică prin care se încearcă inducerea ploilor prin dispersarea particulelor de sare în nori potriviți. Cu toate acestea, ministrul Chaniago a explicat că monitorizarea științifică nu a identificat nori capabili să producă ploi, astfel încât această operațiune este imposibil de realizat în condițiile meteorologice actuale. Ministrul Silviculturii, Raja Juli Antoni, aflat în vizită la Muntele Bromo duminică, a declarat că, fără însămânțarea norilor, se bazează exclusiv pe bombardamente cu apă din elicoptere și pe echipele terestre de intervenție. El a făcut un apel către public să evite activitățile care ar putea declanșa noi incendii, cum ar fi aruncarea mucurilor de țigară sau curățarea terenurilor prin ardere.
Incendiile au fost raportate în mai multe dintre cele mai vulnerabile regiuni ale Indoneziei. Pe insula Sumatra, 48.890 de hectare de turbă ard în provinciile Riau, Jambi și Sumatra de Sud, iar pe insula Borneo, provinciile Kalimantan Central și Kalimantan de Sud sunt, de asemenea, afectate. Agenția Națională de Management al Dezastrelor a anunțat că peste 48.000 de pompieri și personal de intervenție au fost mobilizați în toată țara, sprijiniți de zeci de elicoptere. Cu toate acestea, amploarea incendiilor și condițiile dificile de teren fac ca lupta să fie una extrem de dificilă.
Impactul acestor incendii depășește granițele Indoneziei. Fumul dens și particulele fine rezultate din arderea turbei pot provoca probleme respiratorii grave în țările vecine, cum ar fi Malaezia și Singapore, generând tensiuni diplomatice. În plus, arderea turbăriilor eliberează cantități uriașe de carbon stocat, contribuind la accelerarea schimbărilor climatice. Experții atrag atenția că acest cerc vicios – secetă cauzată de El Niño, incendii, emisii de carbon – amplifică efectele încălzirii globale, creând condiții și mai propice pentru viitoare fenomene extreme.
Pe lângă pierderile ecologice, incendiile afectează direct comunitățile locale, care depind de păduri pentru subzistență, și turismul, o sursă importantă de venit pentru regiuni precum Java de Est. Închiderea parcului național Bromo Tengger Semeru, deși necesară, va avea consecințe economice semnificative pentru ghizi, hotelieri și comercianți locali. De asemenea, pierderea florei protejate, cum ar fi edelweissul, reprezintă o daună ireversibilă pentru biodiversitatea unică a Indoneziei.
În timp ce autoritățile încearcă să gestioneze criza imediată, specialiștii subliniază necesitatea unor strategii pe termen lung. Prevenirea incendiilor, gestionarea durabilă a turbei, educarea publicului și aplicarea legilor împotriva arderilor ilegale de teren sunt esențiale pentru a reduce riscurile în anii următori. Fără aceste măsuri, Indonezia va continua să fie vulnerabilă în fața capriciilor climatice, iar costurile umane și ecologice vor crește exponențial.
De ce este important:
Aceste incendii nu sunt doar o tragedie națională, ci un semnal de alarmă global. Ele demonstrează modul în care schimbările climatice și fenomenele naturale precum El Niño interacționează, amplificându-se reciproc și generând dezastre cu efecte transfrontaliere. Emisiile masive de carbon din arderea turbei accelerează încălzirea globală, afectând întreaga planetă. În plus, pierderea biodiversității și impactul asupra comunităților locale subliniază urgența adoptării unor politici climatice și de gestionare a terenurilor mai responsabile. Monitorizarea atentă a acestor evenimente și învățarea din ele este crucială pentru a preveni viitoare catastrofe și pentru a proteja atât mediul, cât și viețile oamenilor.
