Moscheea Al-Aqsa, situată în Orașul Vechi al Ierusalimului și considerată cel de-al treilea loc sacru cel mai important din islam, a fost închisă pentru rugăciunile musulmane de mai bine de o lună, într-o manieră care a generat proteste vehemente atât în rândul comunităților locale, cât și în cadrul organizațiilor internaționale specializate în monitorizarea drepturilor fundamentale ale omului.
Potrivit imaginilor și rapoartelor documentate de jurnaliști și activiști, în această perioadă, miniștri israelieni și coloniști extremiști au beneficiat de acces nelimitat în incinta complexului religios, beneficiind în mod constant de protecție militară din partea forțelor de ordine israeliene. Această disparitate flagrantă între regimul de acces impus pentru credincioșii musulmani și cel aplicat coloniștilor a determinat numeroase organizații neguvernamentale să vorbească despre o „discriminare selectivă" organizată la nivel instituțional.
Grupurile de monitorizare a drepturilor omului au transmis avertismente grave cu privire la faptul că aceste restricții nu reprezintă măsuri izolate sau temporare, ci fac parte dintr-un plan mult mai amplu și sistematizat, al cărui obiectiv declarat este remodelarea controlului asupra întregului complex al Moscheei Al-Aqsa, cunoscut în tradiția ebraică drept Muntele Templului. Experții în drept internațional și în Studii privind Orientul Mijlociu subliniază că această strategie contravine normelor stabilite privind libertatea de religie, precum și prevederilor relevante ale dreptului internațional referitoare la ocrotirea locurilor sfinte.
Contextul acestor evenimente se înscrie în seria mai amplă a tensiunilor recurente din regiunea Israel-Palestina, o zonă în care drepturile privind accesul la locurile de cult rămân unul dintre cele mai sensibile și disputate aspecte ale conflictului îndelungat. Autoritățile israeliene nu au oferit încă o explicație oficială și completă pentru această închidere prelungită, în ciuda presiunilor crescente din partea organizațiilor internaționale și a diverselor state care au exprimat îngrijorare cu privire la această situație.
Confruntarea legată de statutul Moscheei Al-Aqsa nu este un fenomen nou, însă intensitatea și durata actualelor restricții au atins un nivel fără precedent în istoria recentă a zonei. Această evoluție a stârnit reacții puternice în rândul liderilor religioși și politici din mai multe țări, care au cerut în mod repetat restabilirea accesului neîngrădit pentru toți credincioșii, indiferent de confesie sau etnie.
Raportările din teren indică faptul că situația a generat un val de indignare și proteste în comunitățile arabe și musulmane din teritoriile ocupate, dar și în diasporă, în contextul în care organizațiile pentru drepturile omului continuă să documenteze și să mediatizeze ceea ce consideră a fi încălcări sistematice ale libertății de religie într-una dintre cele mai sensibile zone ale lumii.
Închiderea selectivă a complexului Al-Aqsa de către Israel: organizațiile pentru drepturile omului avertizează asupra unei discriminări sistematice
