Zeci de mii de evrei ultra-ortodocși au blocat luni autostrăzi, trenuri și intersecții majore în Ierusalim și Tel Aviv, incendiind mașini și confruntându-se cu poliția, într-o amplă manifestație împotriva recrutării militare obligatorii. Protestele, cele mai mari din ultimii ani, amenință să arunce în aer coaliția premierului Netanyahu și scot la iveală tensiunile profunde dintre comunitatea religioasă și restul societății israeliene, aflată sub presiunea unui război pe mai multe fronturi.
Reprezentanți creștini din mai multe țări s-au reunit la Knesset, în cadrul evenimentului Jerusalem Prayer Breakfast, și au rostit rugăciuni de pocăință pentru eșecul națiunilor lor de a susține Israelul și de a combate antisemitismul. Gestul, încărcat de simbolism politic, stârnește controverse: pentru unii este o mărturisire sinceră, pentru alții o formă de spălare a imaginii Israelului în contextul criticilor internaționale privind situația din Gaza.
Somaliland anunță mutarea ambasadei la Ierusalim, iar Israelul deschide reprezentanță la Hargeisa, la câteva luni după recunoașterea independenței de către Israel. Decizia este controversată, având implicații pentru conflictul israeliano-palestinian și pentru stabilitatea Cornului Africii.
Ministrul israelian de extremă dreapta Itamar Ben Gvir a pătruns în incinta Moscheii Al-Aqsa sub protecție militară în timpul Marșului Zilei Ierusalimului, provocând reacții internaționale și alimentând tensiunile din regiune.
Marșul Zilei Ierusalimului a fost marcat de lozinci rasiste și violențe împotriva palestinienilor, în timp ce autoritățile israeliene au tolerat abuzurile. Articolul analizează contextul politic și umanitar al acestui eveniment anual.
Marșul Drapelului din Ierusalimul de Est a revenit anul acesta cu o violență extremă, extremiștii israelieni atacând palestinienii și activiștii pentru pace, sub privirile complice ale poliției și guvernului. Evenimentul reflectă ascensiunea mișcării ultra-naționaliste și a colonizării ilegale, alimentând conflictul și suprimând drepturile palestinienilor.
Arhiepiscopul Atallah Hanna condamnă atacul brutal asupra unei călugărițe franceze la Ierusalim și avertizează asupra creșterii violențelor împotriva creștinilor, cerând intervenția comunității internaționale.
Imaginile video arată poliția israeliană confiscând și distrugând mingile de fotbal ale copiilor care se jucau în curțile moscheei Al-Aqsa din Ierusalimul de Est ocupat, într-un incident descris de autoritățile religioase ca parte a restricțiilor continue impuse palestinienilor.
Creștinii ortodocși au celebrat din nou ceremonia Sfântului Foc la Bazilica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce Israel a relaxat restricțiile de acces impuse pelerinilor în Teritoriile Palestiniene ocupate.
Mii de musulmani au participat la rugăciunile de vineri la Moscheea Al-Aqsa din Ierusalimul de Est ocupat, după o închidere de 40 de zile impusă de armata israeliană în contextul războiului din Iran.
Moscheea Al-Aqsa a rămas închisă pentru credincioșii musulmani timp de peste o lună, în timp ce miniștri israelieni și coloniști au avut acces însoțiți de poliție. Organizațiile pentru drepturile omului denunță o strategie discriminatorie și selectivă, parte dintr-un plan mai amplu de remodelare a controlului asupra complexului religios.
Călugării și credincioșii creștini au marcat Vinerea Mare în Orașul Vechi al Ierusalimului în condiții fără precedent, cu procesiuni anulate și ceremonii limitate la sub 50 de participanți, în contextul războiului regional și al restricțiilor israeliene.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.