Administrația palestiniană a guvernoratului Ierusalimului a raportat că numărul israelienilor care au intrat în sit este de așteptat să crească până la apus, putând ajunge la 5.000, ceea ce ar depăși cifrele înregistrate în anii anteriori în aceeași perioadă a sărbătorii. Autoritățile palestiniene au acuzat forțele israeliene că au impus restricții severe la porțile moscheii, blocând accesul unui număr mare de credincioși și studenți palestinieni și chiar agresând fizic unii dintre aceștia.
Nour Odeh, corespondenta Al Jazeera în Ramallah, din Cisiordania ocupată, a declarat că autoritățile israeliene au „luat măsuri extreme în Orașul Vechi” al Ierusalimului, inclusiv interzicerea intrării în incinta Moscheii Al-Aqsa pentru toți, cu excepția persoanelor în vârstă, și înăsprirea punctelor de control, cum ar fi cele de la Qalandiya și din jurul Ierusalimului de Est. Potrivit guvernoratului Ierusalimului, coloniștii israelieni au efectuat ritualuri talmudice în interiorul incintei, inclusiv prosternări, cântări și rugăciuni. Mass-media israeliană a relatat că poliția a permis peste 1.000 de israelieni să se roage la sit joi.
Deși non-musulmanilor li se permite să viziteze cel de-al treilea loc sfânt al Islamului, aceștia nu au voie să se roage acolo, conform unui acord din 1967. Cu toate acestea, Ben-Gvir a declarat că evreii care vizitează situl de Tisha B’Av „se simt ca stăpânii”, lăudând ceea ce el a numit „progrese uriașe” acolo, potrivit ziarului Haaretz. Guvernoratul Ierusalimului a descris intrarea lui Ben-Gvir drept o escaladare periculoasă, afirmând că reflectă sprijinul oficial israelian pentru acțiuni asociate anterior cu grupări care pledează pentru reconstrucția unui templu evreiesc pe acest sit.
Odeh a subliniat că participarea unor figuri ale partidului de guvernământ Likud marchează o „schimbare politică fundamentală”, deoarece oficialii palestinieni și musulmani susțin că apelurile pentru reconstruirea unui templu pe acest sit sunt acum „susținute de figuri cheie din guvernul israelian și din parlamentul israelian”. Ea a adăugat că incursiunile sunt de așteptat să continue până vineri și „ar putea declanșa noi confruntări”, menționând că rugăciunile de vineri la incintă atrag de obicei mii de credincioși.
Ministerul Palestinian al Dotărilor și Afacerilor Religioase a condamnat anterior apelurile pentru aceste incursiuni ca fiind o „escaladare periculoasă” menită să modifice statu-quoul istoric și legal la sit și a îndemnat comunitatea internațională să preseze Israelul să le oprească. Israelul a ocupat Ierusalimul de Est în războiul arabo-israelian din 1967 și l-a anexat în 1980, o mișcare nerecunoscută la nivel internațional.
Acest eveniment are loc pe fondul unei tensiuni regionale deja ridicate, după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și războiul ulterior din Gaza, care a dus la moartea a peste 40.000 de palestinieni. De asemenea, vine la scurt timp după ce Israelul l-a interzis pe marele muftiu al Ierusalimului de la Moscheea Al-Aqsa pentru o săptămână și după ce procurorii israelieni au acuzat șase coloniști pentru un atac asupra unei moschei din Cisiordania. Aceste acțiuni sunt văzute de palestinieni ca parte a unei strategii mai ample de iudaizare a Ierusalimului de Est și de erodare a prezenței musulmane la locurile sfinte.
Analiștii consideră că implicarea directă a unui ministru israelian de extremă dreaptă, cum este Ben-Gvir, reprezintă o încălcare flagrantă a acordurilor internaționale și a sensibilităților religioase. Ben-Gvir, cunoscut pentru pozițiile sale radicale și pentru sprijinul acordat coloniștilor, a fost de mult timp un susținător al extinderii prezenței evreiești pe Muntele Templului. Prezența sa la Al-Aqsa, alături de sute de coloniști, este văzută ca o provocare directă la adresa musulmanilor din întreaga lume și ca o încercare de a schimba status-quoul care a guvernat situl de decenii.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Liga Arabă a condamnat ferm incursiunea, numind-o „o agresiune periculoasă” și cerând Consiliului de Securitate al ONU să intervină. Turcia, Arabia Saudită și Iordania au emis declarații de condamnare, subliniind că astfel de acțiuni subminează eforturile de pace și incită la violență. Statele Unite, deși au reiterat sprijinul pentru securitatea Israelului, au exprimat îngrijorare cu privire la încălcarea statu-quoului la locurile sfinte.
Pe plan local, tensiunile sunt la cote maxime. În Cisiordania, au avut loc proteste și ciocniri între palestinieni și forțele israeliene, iar în Gaza, grupări armate au amenințat cu represalii. Hamas a emis un comunicat în care avertizează că „jocul cu focul” al Israelului va avea consecințe grave și că „sângele martirilor va fi răzbunat”. De asemenea, Jihadul Islamic Palestinian a declarat că incursiunea este o „declarație de război” și că rezistența va continua.
În acest context, comunitatea internațională se confruntă cu o nouă criză în Orientul Mijlociu, iar apelurile pentru o intervenție urgentă se înmulțesc. Cu toate acestea, guvernul israelian, condus de Benjamin Netanyahu, pare hotărât să continue politica de extindere a coloniilor și de consolidare a controlului asupra Ierusalimului de Est. Ben-Gvir, care face parte din coaliția de guvernare, a declarat că „nu va permite nimănui să dicteze evreilor cum să se roage la locul cel mai sfânt al lor”.
Pe de altă parte, palestinienii consideră că aceste acțiuni sunt o încercare de a elimina prezența lor istorică și religioasă în Ierusalim. Moscheea Al-Aqsa este al treilea loc sfânt al Islamului, după Mecca și Medina, și un simbol al identității naționale palestiniene. Orice încercare de a modifica statu-quoul este privită ca o agresiune directă și o încălcare a drepturilor fundamentale.
În concluzie, incursiunea masivă a coloniștilor israelieni la Moscheea Al-Aqsa, sub protecția poliției și cu participarea unui ministru de extremă dreaptă, reprezintă o escaladare periculoasă care amenință să declanșeze un nou val de violență în regiune. Comunitatea internațională trebuie să acționeze rapid pentru a preveni o catastrofă umanitară și pentru a proteja locurile sfinte ale tuturor religiilor. Fără o intervenție fermă, riscul unei conflagrații regionale este mai mare ca niciodată.
