Incidentul a avut loc în noaptea de 12 martie, într-o suburbie a Londrei. Potrivit rapoartelor, Henry Nowak a fost atacat de un grup de tineri în apropierea unei stații de autobuz. Când poliția a sosit la fața locului, tânărul era întins pe trotuar, cu multiple răni de cuțit la abdomen și torace. În loc să cheme imediat o ambulanță, ofițerii l-au încătușat pe victimă, ignorând strigătele disperate: „Vă rog, ajutați-mă, mor!”. Unul dintre polițiști i-a spus chiar să „stea liniștit” și l-a avertizat că „dacă se mișcă, va fi tras la răspundere”.
Filmarea, care durează aproximativ patru minute, arată cum Henry Nowak se zvârcolește de durere, în timp ce cătușele îi strâng încheieturile deja însângerate. Abia după ce un trecător a sunat la 999 și a insistat, o ambulanță a sosit la fața locului. Tânărul a fost dus de urgență la spital, dar a murit din cauza hemoragiei masive în drum spre unitatea medicală. Medicii au declarat că, dacă ar fi primit îngrijiri mai devreme, șansele de supraviețuire ar fi fost semnificativ mai mari.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Sâmbătă, sute de persoane au ieșit în stradă în fața sediului poliției metropolitane, scandând „Justiție pentru Henry” și „Poliția ucide”. Protestatarii au adus flori și lumânări, iar unii au cerut demisia șefului poliției din Londra. Pe rețelele sociale, hashtag-ul #HenryNowak a devenit viral, iar clipul a fost distribuit de milioane de ori. Mulți utilizatori au comparat cazul cu moartea lui George Floyd, subliniind că, din nou, o forță de ordine a tratat o victimă ca pe un infractor.
„Este absolut revoltător. Un copil de 18 ani este înjunghiat, sângerează pe stradă, iar polițiștii îl încătușează în loc să-l salveze. Unde este umanitatea lor?”, a declarat Maria Nowak, mama victimei, într-o conferință de presă. Ea a adăugat că fiul său nu era un delincvent, ci un student silitor, care visa să devină medic. „Henry a vrut să salveze vieți, iar ei l-au lăsat să moară ca pe un câine”.
Poliția Metropolitană a emis un comunicat în care își exprimă „regretul profund” pentru deces și anunță că ofițerii implicați au fost suspendați din funcții, în așteptarea unei anchete interne. Totuși, purtătorul de cuvânt a justificat gestul încătușării prin „protocoale standard de siguranță”, afirmând că agenții nu știau dacă Henry Nowak era victima sau agresorul. Această explicație a fost întâmpinată cu scepticism de către experți în drepturile omului.
„Nu există nicio scuză pentru a încătușa o persoană care sângerează și cere ajutor. Protocolul spune clar că prioritatea este acordarea primului ajutor, nu imobilizarea”, a declarat profesorul James Thornton, specialist în criminologie la Universitatea din Oxford. El a adăugat că astfel de incidente subminează încrederea publicului în poliție și că este nevoie de o reformă urgentă a procedurilor de intervenție.
Acesta nu este un caz izolat. În ultimii ani, Marea Britanie a fost zguduită de mai multe scandaluri legate de violența polițienească. În 2020, moartea lui Mark Duggan, ucis de un ofițer în Tottenham, a declanșat revolte de amploare. Mai recent, în 2022, un bărbat de culoare a fost împușcat în timp ce se afla la volan, iar în 2023, o femeie însărcinată a fost încătușată în timp ce năștea. Fiecare caz a generat proteste, dar puține s-au soldat cu schimbări concrete.
Organizațiile pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Liberty, au cerut o anchetă independentă și au subliniat că utilizarea cătușelor în astfel de situații reprezintă o încălcare gravă a dreptului la viață. „Poliția trebuie să înțeleagă că nu este vorba doar de respectarea legii, ci de bun-simț și compasiune”, a declarat Sarah Jones, purtătoare de cuvânt a Amnesty UK.
În timp ce familia lui Henry Nowak se pregătește de înmormântare, iar protestele continuă, rămâne întrebarea: cât de mult va trebui să mai sângereze societatea britanică până când poliția va învăța să distingă între un criminal și o victimă?
De ce este important:
Acest caz evidențiază o problemă sistemică în cadrul forțelor de ordine din Marea Britanie și din alte țări: prioritizarea controlului și a imobilizării în detrimentul salvării de vieți. Filmările cu camera corporală ar trebui să fie un instrument de transparență și responsabilizare, nu o dovadă a incompetenței și a lipsei de empatie. Moartea lui Henry Nowak nu este doar o tragedie personală, ci un semnal de alarmă pentru întregul sistem judiciar și polițienesc. Dacă nu se vor lua măsuri concrete – cum ar fi instruirea obligatorie în acordarea primului ajutor și revizuirea protocoalelor de intervenție – încrederea publicului va continua să se erodeze, iar viețile nevinovate vor fi pierdute din cauza unor decizii birocratice absurde.
