Conform datelor publicate miercuri de Biroul pentru Analiză Economică din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, indicele prețurilor pentru consumul personal (PCE) a înregistrat o creștere anuală de 3,7% în iulie, identică cu cea din iunie. Această valoare a depășit ușor estimările economiștilor chestionați de agenția Reuters, care anticipaseră o rată de 3,6%. PCE este indicatorul preferat de Fed atunci când stabilește dobânda de referință, iar orice abatere de la prognoze are consecințe directe asupra deciziilor de politică monetară.
Mai îngrijorător este faptul că și ritmul lunar al inflației a accelerat. După ce în iunie prețurile scăzuseră cu 0,1% față de luna precedentă – cea mai slabă evoluție din aprilie 2020 –, în iulie au crescut cu 0,2%, peste așteptările analiștilor care mizau pe un avans de doar 0,1%. Această accelerare lunară sugerează că presiunile inflaționiste nu doar că nu se atenuează, ci par să prindă din nou avânt.
Chiar și atunci când excludem prețurile volatile la energie și alimente, așa-numitul PCE de bază, folosit de oficialii Fed ca reper pentru tendința de fond a inflației, a rămas neschimbat la 3,3% pe an, dar a urcat la 0,2% lunar, față de 0,1% în iunie. Aceste cifre arată că inflația de bază este persistentă și nu cedează ușor în fața politicii monetare restrictive aplicate până acum.
Reacția piețelor financiare nu a întârziat să apară. După publicarea raportului, probabilitatea ca Fed să majoreze dobânzile la reuniunea din 15-16 septembrie a urcat la aproximativ 42%, față de circa 36% înainte de publicarea datelor. Contractele futures pe fondurile federale au reflectat imediat această schimbare de percepție. Omair Sharif, fondatorul și președintele firmei de prognoze Inflation Insights, a fost tranșant: „Aceste date susțin o majorare a dobânzilor.”
Contextul geopolitic joacă un rol esențial în această ecuație. Inflația s-a agravat semnificativ după ce SUA și Israelul au atacat Iranul la sfârșitul lunii februarie, când rata anuală a PCE se situa la 2,9%. Conflictul a dus la închiderea a aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol, iar prețurile energiei au explodat. În mai, inflația anuală a sărit la 4,1%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Deși intensitatea schimburilor de foc s-a redus între timp, iar prețurile petrolului au coborât de la maximele din mijlocul primăverii, conflictul este departe de o rezolvare finală, iar incertitudinea rămâne uriașă.
În ciuda acestei ușoare relaxări a prețurilor la energie, sentimentul consumatorilor americani este departe de a fi optimist. Sondajele arată că majoritatea covârșitoare a americanilor rămân pesimiști în privința economiei și a propriilor finanțe. Motivul principal este simplu: chiar și la niveluri mai scăzute, inflația a erodat veniturile. Datele de miercuri arată că, raportat la anul precedent, veniturile ajustate cu inflația au crescut cu doar 0,2%, după mai multe luni consecutive de scădere. Practic, puterea de cumpărare a americanilor stagnează, iar acest lucru se resimte direct în buzunarele lor.
Și nu este totul. Prețurile la benzină au revenit pe creștere în această lună, ceea ce va alimenta probabil inflația atunci când vor fi publicate datele pentru august. Potrivit Asociației Americane de Automobile, prețul mediu național al benzinei a urcat peste noapte la 4,10 dolari pe galon (aproximativ 3,8 litri). Această creștere vine după o perioadă de relativă calmare și adaugă presiuni suplimentare asupra bugetelor gospodăriilor.
La toate acestea se adaugă o nouă sursă de îngrijorare: tarifele vamale. Negocierile comerciale dintre SUA și Canada, al doilea partener comercial al Americii, au eșuat vineri, ceea ce a dus la impunerea de noi taxe pe produse canadiene în valoare de 20 de miliarde de dolari. De atunci, Washingtonul și Ottawa au anunțat fiecare măsuri suplimentare de retorsiune care urmează să intre în vigoare în lunile următoare, dacă nu se ajunge la un acord care să le evite. Aceste tensiuni comerciale riscă să alimenteze și mai mult inflația, prin scumpirea bunurilor importate.
Toate aceste elemente conturează o imagine complexă pentru Rezerva Federală. Pe de o parte, inflația persistă la niveluri incomode, iar presiunile dinspre energie și comerț nu par să se diminueze. Pe de altă parte, o majorare suplimentară a dobânzilor ar putea frâna o economie care deja dă semne de oboseală, iar veniturile reale ale populației stagnează. Banca centrală americană se află astfel între ciocan și nicovală, iar decizia din septembrie va fi una extrem de dificilă.
De ce este important:
Această situație nu este doar o problemă tehnică de politică monetară. Inflația persistentă din SUA are efecte directe asupra vieții de zi cu zi a milioane de oameni, erodând puterea de cumpărare și alimentând nemulțumirea socială. Decizia Fed de a majora sau nu dobânzile va influența costul creditelor pentru consumatori și companii, piața imobiliară, dar și cursul dolarului, cu repercusiuni la nivel global. Într-o economie interconectată, ceea ce se întâmplă în America se resimte în întreaga lume, iar această luptă cu inflația este departe de a fi câștigată.
