Pe o bază lunară, PCE a urcat cu 0,4% în aprilie, după un salt de 0,7% în luna precedentă. Creșterea a fost determinată în principal de scumpirea carburanților: prețul benzinei a sărit cu 5,5% într-o singură lună, pe fondul tensiunilor geopolitice care au tensionat piețele globale de energie. În prezent, un galon de benzină (3,78 litri) costă în medie 4,42 dolari, față de 4,17 dolari luna trecută și de 2,98 dolari pe 28 februarie, când SUA și Israel au lansat atacuri asupra Iranului. Această creștere dramatică – de aproape 50% în doar două luni – lovește direct în buzunarele americanilor, care depind masiv de mașini pentru transport.
Alimentele nu au fost nici ele ocolite de scumpiri: prețurile produselor alimentare au crescut cu 0,5% în aprilie, cea mai mare creștere lunară din noiembrie 2022. Locuințele și utilitățile s-au scumpit cu 0,6%, iar bunurile în ansamblu au înregistrat un avans de 0,7%. Toate acestea se traduc printr-o presiune tot mai mare asupra consumatorilor, care, deși continuă să cheltuie – cheltuielile de consum au crescut cu 0,5% în aprilie, după un avans de 1% în martie – o fac din ce în ce mai mult pe seama economiilor. Rata de economisire a scăzut la 2,6% luna trecută, cel mai redus nivel din ultimii ani, semn că americanii își epuizează rezervele financiare pentru a face față scumpirilor.
Această explozie a inflației pune o presiune uriașă asupra Rezervei Federale, înaintea primei reuniuni de politică monetară sub conducerea noului președinte, Kevin Warsh, programată pentru 16-17 iunie. Banca centrală urmărește indicele PCE pentru a-și atinge ținta de 2% inflație, dar realitatea este departe de acest obiectiv. „Situația inflaționistă devine din ce în ce mai incomodă pentru Fed”, a declarat Olu Sonola, șeful departamentului de economie americană la Fitch Ratings, pentru agenția Reuters. „Presiunile asupra prețurilor vor persista probabil în următoarele luni, iar deși Fed nu poate remedia un șoc de ofertă, nu poate ignora unul care se infiltrează în inflația de bază.”
Pe piața financiară, așteptările sunt sumbre. Se estimează pe scară largă că banca centrală va menține intervalul actual al ratei dobânzii de referință – între 3,50% și 3,75% – până în 2027. O analiză recentă a JPMorgan Chase sugerează că ratele vor rămâne neschimbate până la jumătatea anului 2027, moment în care se așteaptă mai degrabă o majorare decât o reducere. Acest scenariu este reflectat și în minutele ședinței Fed din 28-29 aprilie, care arată că oficialii înclină spre creșterea dobânzilor, nu spre relaxare.
În mod paradoxal, piețele de acțiuni americane au reacționat pozitiv la aceste vești. Indicele Nasdaq a urcat cu 0,6%, S&P 500 cu 0,5%, iar Dow Jones Industrial Average a rămas aproape neschimbat, cu un avans de doar 0,05% în tranzacțiile de la jumătatea zilei. Investitorii par să ignore semnalele inflaționiste, poate din cauza speranței că Fed va gestiona situația fără a provoca o recesiune, sau poate pentru că profiturile corporațiilor rămân solide. Totuși, această euforie ar putea fi de scurtă durată, dacă inflația continuă să accelereze.
Contextul geopolitic este crucial. Războiul din Orientul Mijlociu, cu Iranul în centru, a perturbat grav lanțurile de aprovizionare cu energie. Prețul petrolului a crescut vertiginos, iar acest lucru se resimte direct la pompă. Deși administrația Trump a încercat să minimalizeze impactul, realitatea este că americanii plătesc acum cu 48% mai mult pentru benzină decât înainte de atacurile asupra Iranului. Iar efectele nu se opresc aici: transportul de mărfuri devine mai scump, ceea ce alimentează inflația în lanț, de la alimente la bunuri de larg consum.
Pentru consumatorul obișnuit, această criză înseamnă o erodare a puterii de cumpărare. Salariile nu țin pasul cu inflația, iar economiile se topesc. Rata de economisire de 2,6% este cea mai scăzută din 2008, când criza financiară lovea din plin. Familiile cu venituri mici și medii sunt cele mai afectate, deoarece cheltuiesc o proporție mai mare din venit pe benzină și alimente. În același timp, dobânzile ridicate fac creditele ipotecare și împrumuturile auto prohibitive, ceea ce încetinește piața imobiliară și consumul pe termen lung.
De ce este important:
Această creștere a inflației nu este doar un număr statistic; ea reflectă o criză reală care afectează milioane de americani. Tensiunile cu Iranul au un impact direct asupra prețurilor la energie, iar acest lucru se răsfrânge asupra întregii economii. Rezerva Federală se află într-o poziție dificilă: dacă majorează dobânzile, riscă să încetinească și mai mult economia; dacă nu face nimic, inflația va continua să erodeze puterea de cumpărare. Deciziile luate în următoarele luni vor influența nu doar economia americană, ci și piețele globale, având în vedere că SUA rămâne principala economie a lumii. Pentru cetățenii de rând, aceasta înseamnă facturi mai mari la benzină, alimente mai scumpe și un viitor economic incert.
