Autoritățile spaniole au anunțat că pasagerii vor fi duși într-o „zonă complet izolată și securizată”, după cum a declarat șefa serviciilor de urgență din Spania, Virginia Barcones. Aceasta a subliniat că măsurile sunt stricte și că nimeni nu va intra în contact cu populația locală până când nu se va stabili clar starea de sănătate a fiecăruia. În plus, directorul Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, se va afla pe insulă pentru a coordona operațiunile de evacuare, potrivit surselor ministeriale citate de AFP. Această implicare la nivel înalt arată gravitatea situației, deși OMS încearcă să calmeze spiritele, precizând că „nu este un nou COVID”.
Hantavirusul, în special tulpina Andes descoperită în acest focar, se transmite de obicei prin inhalarea particulelor din excrementele rozătoarelor infectate și nu se răspândește ușor între oameni. Cu toate acestea, există cazuri rare de transmitere interumană, ceea ce a determinat autoritățile să ia măsuri extreme. Simptomele apar între una și opt săptămâni după expunere și pot include febră, dureri musculare, probleme respiratorii severe și, în cazuri grave, deces. Deși operatorul navei, Oceanwide Expeditions, a declarat vineri că nu există persoane cu simptome la bord, istoricul focarului – cu trei morți și cinci infectați confirmați – sugerează că pericolul nu a trecut.
Pe măsură ce nava se apropie de Tenerife, tensiunile cresc printre localnici. Unii locuitori și-au exprimat îngrijorarea că sosirea pasagerilor va crea un risc sanitar pe insulă și că măsurile de izolare nu sunt suficiente. Grupul anti-sistem Iustitia Europa, care a câștigat notorietate contestând restricțiile din perioada COVID, a cerut ca MV Hondius să fie împiedicată să ajungă pe țărmurile spaniole. „Insulele Canare nu pot deveni laboratorul de sănătate al Europei... Cerem transparență, responsabilitate și protecție pentru spanioli, pentru a evita repetarea greșelilor din trecut”, au postat aceștia pe X.
Alicia Rodriguez, proprietara unui bar din Tenerife, a declarat pentru Al Jazeera că nava „a fost subiectul discuțiilor în oraș” de zile întregi. „Cred că, într-o anumită măsură, trebuie să fim îngrijorați, dar sper că vor gestiona totul în cel mai puțin periculos mod posibil”, a spus ea. Pe de altă parte, pasagerii spanioli se tem de stigmatizare. Unul dintre ei, care a cerut să rămână anonim, a mărturisit: „Ne este teamă de toate știrile care ies, de modul în care oamenii ne vor primi. Vezi ce se întâmplă afară și îți dai seama că intri în ochiul uraganului. Mulți uită că aici sunt peste 140 de pasageri. De fapt, sunt 140 de ființe umane.”
Planul autorităților spaniole prevede ca, odată ce nava va ajunge în port, pasagerii să fie evacuați cu bărci mici către autobuze, dar numai după ce zborurile de repatriere sunt pregătite să-i preia. Aceștia vor fi transportați în vehicule izolate și păzite, iar zonele aeroportului prin care vor trece vor fi securizate. Este o operațiune logistică complexă, care implică coordonare între autoritățile locale, naționale și internaționale.
În timp ce autoritățile sanitare de pe patru continente încearcă să localizeze și să monitorizeze peste două duzini de pasageri care au debarcat înainte ca focarul să fie detectat pe 2 mai, întrebările rămân: cât de pregătită este lumea pentru astfel de amenințări? Hantavirusul nu este la fel de contagios ca SARS-CoV-2, dar capacitatea sa de a provoca decese și teama pe care o generează arată cât de vulnerabile rămân societățile noastre în fața bolilor emergente. Insulele Canare, un paradis turistic, devin acum un test pentru sistemele de sănătate publică și pentru capacitatea noastră de a gestiona crizele cu umanitate și eficiență.
