Ce este masculinismul? La prima vedere, pare o oglindă a feminismului – o mișcare care militează pentru drepturile bărbaților. În realitate, însă, masculinismul este o reacție dură la progresele femeilor, o încercare de a restaura un model patriarhal pe care mulți îl consideră depășit. Adepții săi nu cer egalitate, ci supremație. Ei susțin că societatea modernă a devenit prea „feminizată”, că bărbații sunt discriminați în educație, pe piața muncii și în justiție, și că singura soluție este întoarcerea la valorile tradiționale.
Helen Lewis, într-un articol publicat recent, explică faptul că masculinismul nu mai este doar un curent marginal, ci a început să fie promovat de figuri publice influente, inclusiv politicieni, influenceri și chiar oameni de știință. „Este o mișcare care spune că feminismul a mers prea departe și că bărbații trebuie să-și recapete locul firesc în societate”, scrie Lewis. Ea subliniază că, deși multe dintre nemulțumirile bărbaților sunt reale – de la rate mai mari de sinucidere la dificultăți în sistemul educațional – soluțiile propuse de masculiniști sunt adesea toxice și contraproductive.
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale masculinismului este viziunea sa asupra familiei. Potrivit acestei ideologii, femeile ar trebui să se ocupe exclusiv de casă și de copii, în timp ce bărbații ar trebui să fie principalii întreținători și lideri ai gospodăriei. Orice abatere de la acest model este considerată o amenințare la adresa ordinii sociale. În plus, masculiniștii respind conceptul de consimțământ explicit în relațiile sexuale și consideră că feminismul a creat o „criză a masculinității”.
De ce devine masculinismul mainstream? Lewis identifică mai mulți factori. În primul rând, există o reacție la mișcări precum #MeToo, care au adus în prim-plan hărțuirea și agresiunea sexuală. Mulți bărbați se simt atacați sau marginalizați de aceste discursuri și caută refugiu în comunități online care le validează frustrările. Platforme precum YouTube, Reddit sau Twitter (X) sunt pline de conținut care promovează idei masculiniste, de la canale populare de „self-help” pentru bărbați până la influenceri care predică întoarcerea la „bărbăția autentică”.
În al doilea rând, există o criză economică și socială care lovește puternic în rândul bărbaților din clasa muncitoare. Pierderea locurilor de muncă tradiționale, creșterea costurilor vieții și erodarea statului social au creat un teren fertil pentru discursuri care promit restaurarea unei ordini pierdute. Masculinismul oferă o narațiune simplă: vina este a feminismului, a imigranților, a elitelor liberale. Este o rețetă periculoasă, care poate alimenta extremismul.
Lewis atrage atenția că, deși masculinismul se prezintă ca o mișcare pro-bărbați, el este de fapt profund misogin. „Nu este vorba despre a ajuta bărbații să facă față provocărilor reale, ci despre a pune femeile la locul lor”, scrie ea. În multe cazuri, liderii masculiniști promovează violența ca pe o formă de afirmare a puterii și justifică abuzurile domestice.
Un alt aspect important este legătura dintre masculinism și extrema dreaptă. În Statele Unite, mișcarea „tradiționalistă” sau „alt-right” a îmbrățișat idei masculiniste, iar figuri precum Jordan Peterson sau Andrew Tate au milioane de urmăritori. Peterson, deși se declară un psiholog care promovează responsabilitatea individuală, a fost adesea acuzat că alimentează resentimentele bărbaților împotriva feminismului. Tate, un fost kickboxer, a devenit un simbol al masculinității toxice, promovând idei misogine și violente.
În Europa, mișcări similare câștigă teren. În Polonia, Ungaria sau România, partidele populiste și naționaliste includ în programele lor elemente masculiniste, pledând pentru întărirea familiei tradiționale și limitarea drepturilor femeilor. De exemplu, în România, dezbaterile privind legea anti-viol sau educația sexuală sunt adesea influențate de discursuri care consideră că feminismul distruge valorile naționale.
Ce putem face? Helen Lewis sugerează că, în loc să ignorăm sau să stigmatizăm bărbații care se simt pierduți, ar trebui să le oferim alternative sănătoase. „Trebuie să construim o viziune a masculinității care să fie compatibilă cu egalitatea de gen, nu una care să se opună ei”, spune ea. Aceasta înseamnă să abordăm probleme reale precum sănătatea mentală a bărbaților, șomajul sau lipsa de modele pozitive, fără a cădea în capcana de a da vina pe femei.
Masculinismul nu este doar o modă trecătoare. El reflectă tensiuni reale din societatea contemporană și, dacă nu este înțeles și contracarat, poate duce la o regresie a drepturilor câștigate cu greu de femei. De aceea, este esențial să discutăm deschis despre acest fenomen, să îi analizăm rădăcinile și să propunem soluții care să răspundă nevoilor tuturor, fără a sacrifica egalitatea.
De ce este important:
Masculinismul nu este o simplă curiozitate intelectuală, ci o mișcare care influențează politici publice, relații sociale și chiar alegeri. Înțelegerea sa ne ajută să anticipăm conflictele de gen și să construim o societate mai echitabilă. Ignorarea lui nu face decât să lase teren liber extremiștilor. De aceea, fiecare dintre noi trebuie să fie conștient de acest fenomen și să contribuie la un dialog constructiv, bazat pe respect reciproc.
