Potrivit Consiliului Suprem Judiciar din Irak, 358 de kilograme de aur au fost recuperate într-o operațiune desfășurată în cooperare cu autoritățile din regiunea Kurdistanului, sub supravegherea președintelui Consiliului, Faiq Zidan. În aceeași zi, în cadrul unei anchete separate, au fost confiscate încă 17 kilograme, deși detaliile acestei a doua operațiuni nu au fost făcute publice. Aurul recuperat a fost predat Departamentului de Emisiune și Trezorerie al Băncii Centrale a Irakului, în timp ce anchetatorii continuă să urmărească activele dobândite ilegal.
Cazul Al Jumaili a devenit un simbol al luptei împotriva corupției din Irak. Fostul oficial a fost arestat în luna mai și demis oficial din funcție pe 2 iunie. Ancheta, care vizează activități desfășurate începând cu luna octombrie a anului trecut, se concentrează pe acuzații grave: Al Jumaili ar fi exploatat resursele statului și ar fi manipulat contracte guvernamentale în schimbul unor comisioane ilegale și beneficii personale. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului irakian, Haider al-Aboudi, într-o declarație acordată postului Al Jazeera, doar în cazul lui Al Jumaili, fondurile urmărite depășesc 127 de miliarde de dinari irakieni (aproximativ 96 de milioane de dolari), la care se adaugă 24 de milioane de dolari, proprietăți imobiliare, vehicule și bijuterii din aur.
Descoperirea spectaculoasă a aurului vine la doar câteva zile după ce autoritățile au anunțat găsirea a 14 miliarde de dinari irakieni (10,6 milioane de dolari) ascunși într-o groapă de scurgere a apei pluviale. Această ascunzătoare neobișnuită a stârnit un val de indignare în rândul irakienilor, care se confruntă de decenii cu sărăcia și lipsa infrastructurii, în timp ce oficialii corupți își însușeau averi fabuloase.
„Operațiunea Zorii” a fost lansată după numirea prim-ministrului Ali Faleh al-Zaidi, în luna mai. De atunci, poliția a arestat mai mulți oficiali de rang înalt și a descoperit peste 100 de milioane de dolari lipsă, plus alte bunuri de valoare. Campania nu face excepție nici pentru membrii parlamentului, a căror imunitate politică a fost ridicată pentru a permite urmărirea penală. Al-Aboudi a subliniat că „tratăm cu suspecții în cazurile de corupție, iar folosirea expresiei ‘nivel politic’ nu este corectă. Strada irakiană așteaptă pedepsirea celor care au făcut ravagii cu banii publici și au încălcat sfințenia acestora, deoarece este vorba de banii tuturor irakienilor.”
Contextul corupției endemice din Irak este binecunoscut. De la invazia din 2003 și până în prezent, țara, bogată în petrol, a fost măcinată de furturi masive, mită și delapidări. Potrivit Transparency International, Irakul se află constant printre cele mai corupte state din lume. Resursele petroliere, care reprezintă peste 90% din veniturile bugetare, au fost adesea gestionate opac, iar contractele de stat au fost atribuite pe criterii clientelare. Cazul Al Jumaili este doar vârful aisbergului, iar mulți irakieni speră ca această operațiune să fie începutul unei curățenii reale.
Prim-ministrul al-Zaidi a promis că va urmări pe oricine abuzează de fondurile statului, iar Comisia de Integritate din Irak a pregătit dosare juridice pentru extrădarea a sute de suspecți care trăiesc în străinătate și pentru recuperarea activelor smughele. Al-Aboudi a confirmat că comisia a emis o „notificare roșie” către țările cu care Irakul are protocoale de cooperare internațională, pentru repatrierea infractorilor căutați și a fondurilor furate.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Statele Unite, prin intermediul ambasadei de la Bagdad, au salutat eforturile autorităților irakiene, considerând că lupta împotriva corupției este esențială pentru stabilitatea și dezvoltarea țării. De asemenea, organizații neguvernamentale precum Transparency International au cerut ca anchetele să fie transparente și să nu se oprească la nivelurile inferioare ale administrației.
Cu toate acestea, scepticii atrag atenția că astfel de campanii au mai fost lansate în trecut, dar s-au soldat cu puține condamnări. De multe ori, oficialii corupți au reușit să scape prin influențe politice sau prin părăsirea țării. De aceea, confiscarea a 375 de kilograme de aur este privită ca un test crucial pentru voința politică a guvernului de a face cu adevărat curățenie.
Pe plan intern, descoperirea a stârnit un val de proteste și de speranță. În orașe precum Bagdad, Basra sau Mosul, oamenii au ieșit în stradă pentru a cere pedepsirea tuturor corupților și recuperarea banilor furați. „Este banii noștri, ai poporului, nu ai câtorva hoți”, spune un manifestant din Piața Tahrir. „Vrem să vedem că aurul acesta se întoarce în școli și spitale, nu în buzunarele altor politicieni.”
În concluzie, operațiunea anticorupție din Irak, cu confiscarea masivă de aur, reprezintă un pas important, dar nu suficient. Rămâne de văzut dacă justiția va acționa cu aceeași fermitate și împotriva celor care au orchestrat aceste furturi la scară largă. Pentru irakienii obișnuiți, fiecare kilogram de aur recuperat este o picătură de speranță într-un ocean de neîncredere.
