Ali al-Zaidi, un om de afaceri cu o avere estimată la sute de milioane de dolari, nu este un nume nou în politica irakiană. El a mai ocupat funcții ministeriale și a fost implicat în diverse proiecte economice, dar acum se confruntă cu cea mai mare provocare a carierei sale: să conducă un guvern într-o perioadă în care Irakul se zbate între criza economică, lipsa serviciilor de bază și tensiunile sectare. Nominalizarea sa vine după luni de negocieri intense între facțiunile șiite, care au eșuat în repetate rânduri să ajungă la un consens.
Contextul politic este extrem de fragil. Irakul nu a avut un guvern stabil de la alegerile anticipate din octombrie 2021, iar blocajul politic a dus la proteste de stradă și la o deteriorare a încrederii publice. Coaliția care l-a susținut pe al-Zaidi include partidele șiite principale, dar și aliați kurzi și sunniți, deși sprijinul acestora din urmă este condiționat de promisiuni privind împărțirea puterii și resurselor. În plus, influența Iranului asupra politicii irakiene rămâne puternică, iar al-Zaidi va trebui să navigheze cu atenție între interesele Teheranului și cele ale Washingtonului.
Una dintre prioritățile noului premier desemnat va fi combaterea corupției, un flagel care a secătuit economia irakiană și a alimentat nemulțumirea populară. Irakul se clasează constant printre cele mai corupte țări din lume, iar miliardele de dolari din veniturile petroliere au fost adesea deturnate de elitele politice. Al-Zaidi, care provine din mediul de afaceri, promite să aplice reforme dure, dar scepticii se întreabă dacă va putea să se opună propriilor susținători.
Pe plan economic, Irakul se confruntă cu o rată a șomajului de peste 15%, o infrastructură în paragină și o dependență excesivă de petrol. Prețurile volatile ale țițeiului și sancțiunile internaționale asupra unor parteneri comerciali complică și mai mult situația. Al-Zaidi va trebui să atragă investiții străine, să diversifice economia și să îmbunătățească furnizarea de electricitate și apă potabilă, probleme care au generat proteste masive în 2019.
Un alt test major va fi securitatea. Deși Statul Islamic a fost înfrânt teritorial în 2017, celulele sale rămân active, iar tensiunile dintre facțiunile armate șiite și forțele kurde din nord amenință stabilitatea. De asemenea, prezența trupelor americane și a milițiilor susținute de Iran creează un teren propice pentru confruntări. Al-Zaidi va trebui să echilibreze aceste forțe, fără a provoca o escaladare a violenței.
Reacțiile internaționale au fost prudente. Statele Unite au salutat nominalizarea, dar au subliniat necesitatea unui guvern incluziv și capabil să combată corupția. Iranul, deși a sprijinit indirect coaliția care l-a desemnat pe al-Zaidi, așteaptă să vadă dacă acesta va menține alianțele tradiționale. Liderii religioși șiiti, inclusiv ayatollahul Ali al-Sistani, au cerut formarea rapidă a unui guvern care să răspundă nevoilor poporului.
În concluzie, Ali al-Zaidi are la dispoziție doar 30 de zile pentru a demonstra că poate uni o țară divizată și a pune bazele unui guvern funcțional. Fiecare zi contează, iar eșecul ar putea arunca Irakul într-un nou vid politic, cu consecințe imprevizibile pentru regiune.
De ce este important:
Numirea unui nou prim-ministru desemnat în Irak nu este doar un eveniment politic intern, ci un semnal pentru întregul Orient Mijlociu. Irakul, aflat la intersecția dintre influența iraniană și cea americană, joacă un rol cheie în echilibrul regional. Un guvern stabil și reformist ar putea reduce tensiunile și ar deschide calea pentru o cooperare economică mai largă, în timp ce un eșec ar alimenta instabilitatea și ar oferi teren fertil pentru grupări extremiste. Pentru cetățenii irakieni, aceasta este o șansă de a vedea dacă promisiunile de schimbare se vor materializa sau dacă vor rămâne doar vorbe goale, într-o țară care a suferit prea mult din cauza luptelor pentru putere.
