Conflictul, care durează de peste două luni, a generat o criză umanitară și economică majoră, iar Strâmtoarea Hormuz – o rută vitală pentru transportul a aproximativ 20% din petrolul mondial – rămâne blocată parțial de Iran încă din martie. În acest peisaj, ambele părți par să se adâncească în poziții maximaliste, iar eforturile de mediere, inclusiv prin intermediul Pakistanului, nu au dus încă la o soluție.
Baghaei a subliniat că Iranul nu a cerut concesii, ci doar „încetarea războiului, ridicarea blocadei și a pirateriei americane, precum și eliberarea activelor iraniene înghețate în bănci străine sub presiunea SUA”. El a adăugat că „tranzitul sigur prin Strâmtoarea Hormuz și stabilirea securității în regiune și în Liban” sunt cerințe legitime, care reflectă o „ofertă generoasă și responsabilă pentru securitatea regională”.
Reacția lui Trump nu s-a lăsat așteptată. Duminică, pe platforma sa Truth Social, președintele american a scris: „Tocmai am citit răspunsul așa-zișilor «reprezentanți» ai Iranului. Nu-mi place – TOTAL INACCEPTABIL!”. Deși nu a oferit detalii, tonul său a fost suficient pentru a destabiliza piețele energetice globale. Luni dimineața, în Asia, prețul petrolului Brent a crescut cu 4,65%, ajungând la 99,95 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu peste 4%, la 105,5 dolari pe baril. Investitorii se tem de întreruperi suplimentare ale aprovizionării prin Strâmtoarea Hormuz, unde Teheranul a impus o blocadă parțială.
Andrea Dessi, analist la Universitatea Americană din Roma, a declarat că „știrile de luni sunt mai degrabă negative, deoarece vedem ambele părți continuând să se încăpățâneze în poziții maximaliste”. El a avertizat că „în această fundătură, adevărata victimă rămâne economia internațională și populațiile din Golf și din Orientul Mijlociu extins”.
Pe lângă tensiunile bilaterale, planurile europene de a trimite nave de război în regiune pentru a asigura navigația în Strâmtoarea Hormuz au stârnit reacții dure din partea Iranului. Președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer conduc o coaliție de peste 50 de țări care, spun ei, va lucra pentru reluarea tranzitului maritim după război. Baghaei a avertizat că „orice intervenție în Strâmtoarea Hormuz sau în Golful Persic va aduce complicații suplimentare” și a cerut țărilor europene să nu cadă în capcana „actelor de aroganță ale SUA și Israelului”.
„Am spus clar europenilor să nu se lase păcăliți să se implice în această chestiune. Războiul nu este doar imoral, ci și ilegal”, a adăugat purtătorul de cuvânt. Marea Britanie și Franța urmează să organizeze marți o reuniune virtuală a miniștrilor apărării din coaliție, după o întâlnire anterioară a planificatorilor militari la Londra, în aprilie.
În acest context, Iranul își menține poziția că propunerea sa este una rezonabilă și că SUA sunt cele care fac cereri „nerezonabile”. Baghaei a insistat că „nu am cerut concesii. Cererea noastră este legitimă: încetarea războiului, ridicarea blocadei și eliberarea activelor înghețate”. El a mai spus că „tranzitul sigur prin Strâmtoarea Hormuz și stabilirea securității în regiune și Liban sunt alte cerințe ale Iranului, care sunt considerate o ofertă generoasă și responsabilă pentru securitatea regională”.
Analiștii consideră că acest impas diplomatic riscă să escaladeze și mai mult conflictul, mai ales în contextul în care ambele părți par să nu fie dispuse să facă compromisuri. În timp ce SUA insistă pe dezarmarea nucleară a Iranului și pe încetarea sprijinului pentru grupări aliate, Teheranul cere ridicarea sancțiunilor și recunoașterea drepturilor sale regionale. Fără o soluție rapidă, economia globală și stabilitatea Orientului Mijlociu rămân sub amenințare.
