Atacurile americane, anunțate marți seara și reluate miercuri, au vizat instalații militare iraniene în zonele de coastă, inclusiv un depozit de grâu în provincia Khuzestan – deși Pentagonul a negat această din urmă țintă. În replică, Garda Revoluționară Islamică a Iranului a anunțat că a atacat Flota a Cincea americană din Bahrain și un centru logistic major în Mina Abdullah, Kuweit. Kuweitul a confirmat că a doborât patru rachete de croazieră și 21 de drone iraniene pe parcursul zilei.
Ghalibaf a declarat că atacurile repetate ale SUA au anulat memorandumul de înțelegere care stătea la baza fragilei încetări a focului. „Suntem într-un război esențial și existențial cu America”, a spus el, adăugând că Iranul nu mai are niciun motiv să respecte termenii acordului de pace. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, a subliniat că angajamentele Iranului rămân valabile doar atâta timp cât și cealaltă parte își îndeplinește promisiunile. „Nu avem planuri să reluăm discuțiile cu Washingtonul; suntem concentrați exclusiv pe apărarea țării”, a precizat el.
Din Teheran, corespondentul Al Jazeera, Resul Serdar, a relatat că această escaladare face o revenire la negocieri „extrem de dificilă”. „Avem acum un război de intensitate scăzută, sancțiunile au fost reimpuse Iranului, iar blocada americană este din nou în vigoare”, a spus el. Totuși, Serdar a adăugat că, dacă americanii se vor angaja să respecte articolele memorandumului, iranienii sunt deschiși la diplomație.
Președintele american Donald Trump a avertizat marți că atacurile se vor intensifica dacă liderii iranieni nu revin la masa negocierilor, amenințând chiar să „distrugă” centralele electrice și podurile Iranului. Întrebat miercuri despre un termen limită, Trump a refuzat să ofere unul, spunând: „Nu-mi place să dau termene, dar ei știu foarte bine care este situația... ar face bine să se comporte.”
Secretarul General al Consiliului de Cooperare al Golfului, Jasem AlBudaiwi, a condamnat atacurile „perfide” ale Iranului asupra Bahrainului, Kuweitului și Iordaniei, afirmând că acestea „dezvăluie determinarea Iranului de a trage regiunea în haos și instabilitate”. Zeidon Alkinani, director fondator al Institutului de Perspective Arabe, a avertizat că răbdarea statelor din Golf se epuizează. „Paciența din Golf și viziunea asupra Iranului s-ar putea prăbuși foarte curând”, a spus el.
În ciuda retoricii belicoase, Ghalibaf a subliniat că Iranul încă echilibrează diplomația cu acțiunea militară în urmărirea intereselor naționale. „Nu am salutat niciodată războiul, dar trebuie să fim întotdeauna pregătiți de luptă și să ne protejăm securitatea națională”, a declarat el. „Trebuie să folosim și instrumentele diplomației și negocierii pentru a ne atinge și consolida interesele naționale.”
Această criză reprezintă cea mai gravă confruntare dintre Iran și SUA de la acordul nuclear din 2015, iar implicațiile pentru stabilitatea regională sunt uriașe. Strâmtoarea Hormuz, prin care trece o cincime din petrolul mondial, rămâne un punct fierbinte, iar orice escaladare ar putea perturba piețele globale de energie. De asemenea, atacurile asupra aliaților americani din Golf riscă să transforme un conflict bilateral într-un război regional.
Pe plan intern, Iranul se confruntă cu presiuni economice severe din cauza sancțiunilor reimpuse, iar populația este din ce în ce mai nemulțumită de costurile războiului. Totuși, retorica „războiului existențial” poate mobiliza sprijinul intern și poate justifica măsuri dure. În același timp, Statele Unite par hotărâte să forțeze Iranul să revină la masa negocierilor, dar amenințările lui Trump riscă să înrăutățească situația.
De ce este important:
Această escaladare nu este doar o criză diplomatică, ci una care amenință să destabilizeze întregul Orientul Mijlociu. Anularea acordului de pace și declararea unui „război existențial” deschid calea către un conflict deschis între două puteri militare majore, cu potențial de a atrage și alte state. Pentru România și Europa, implicațiile includ riscul unor valuri de refugiați, creșterea prețurilor la energie și o posibilă reconfigurare a alianțelor internaționale. Este esențial ca comunitatea internațională să intervină rapid pentru a preveni o catastrofă umanitară și economică.
