Duminică, Iranul a revendicat atacuri asupra Bahrainului, Kuweitului, Iordaniei, Qatarului și Omanului, numindu-le „răspunsul” la bombardamentele americane care au vizat orașe de pe coasta de sud a Iranului. Atacurile au inclus rachete balistice, drone explozive și tiruri asupra bazelor militare americane din aceste țări. Potrivit relatărilor oficiale, Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) au lovit centre de logistică și platforme de realimentare ale portavioanelor americane în portul Duqm din Oman, baza aeriană Al Udeid din Qatar, sisteme de apărare Patriot și depozite de muniție în Kuweit, precum și instalații de comunicații și radar în Bahrain. De asemenea, au fost vizate facilități militare americane de la baza aeriană Prince Hassan din Iordania.
Reacțiile statelor atacate au fost prompte. Qatarul a anunțat că a interceptat focul iranian, iar trei persoane, inclusiv un copil, au fost rănite de schije. Kuweitul a confirmat că forțele sale răspund la „ținte aeriene ostile”, iar Bahrainul a activat sirenele de alarmă, cerând populației să rămână calmă. Omanul a condamnat atacurile și a spus că ia „toate măsurile necesare” pentru siguranța cetățenilor.
În centrul acestei escaladări se află Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă vitală prin care trece aproximativ 20% din fluxul global de energie. Iranul a anunțat închiderea strâmtorii până la noi ordine, după ce a tras focuri de avertizare asupra unei nave comerciale care folosea o rută neaprobată. Ulterior, o a doua navă a fost lovită. Gardienii Revoluției au declarat că strâmtoarea va rămâne închisă „până la sfârșitul interferenței americane în această regiune”.
Contextul acestor acțiuni este marcat de o serie de atacuri reciproce. Totul a început când Iranul a lovit trei nave comerciale, inclusiv un tanc de gaze naturale lichefiate qatarez, în largul coastei Omanului. Statele Unite au răspuns cu bombardamente asupra unor ținte militare iraniene, iar Teheranul a replicat cu rachete și drone asupra bazelor americane din Golf. Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că armistițiul cu Iranul s-a încheiat, iar liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a promis să răzbune uciderea tatălui său.
Bombardamentele americane au vizat aproximativ 140 de ținte militare în cea de-a treia rundă, inclusiv site-uri de rachete și drone, capacități navale, depozite de muniție, rețele de comunicații și locații de supraveghere costieră. În total, peste 300 de ținte au fost lovite în cele trei nopți de atacuri, potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM). Iranul a raportat atacuri asupra mai multor orașe din provincia Bushehr, precum și asupra unor baze militare din Lorestan și Khondab.
Memorandumul de înțelegere semnat luna trecută între SUA și Iran a avut lacune evidente, care au lăsat ușa deschisă pentru escaladare. Una dintre prevederile cheie se referea la redeschiderea Strâmtorii Hormuz, dar Iranul a insistat că doar rutele aprobate de el sunt valabile pentru tranzit. Statele Unite și statele din Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC) au respins această pretenție, cerând libertate de navigație fără interferențe sau taxe.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a aterizat sâmbătă în Oman pentru discuții despre gestionarea strâmtorii, dar atacurile de duminică arată că diplomația nu a reușit să prevină confruntarea. În acest timp, populația din statele din Golf a fost sfătuită să rămână în case, iar nivelul de alertă de securitate a fost ridicat la maxim în Qatar.
Această criză reprezintă cea mai gravă confruntare directă dintre Iran și Statele Unite de la începutul conflictului din februarie. Închiderea Strâmtorii Hormuz ar putea avea consecințe devastatoare asupra economiei globale, având în vedere că pe aici trece o parte semnificativă a comerțului mondial cu petrol și gaze. De asemenea, atacurile asupra statelor din Golf ar putea atrage și mai mult aceste țări în conflict, transformând regiunea într-un adevărat câmp de luptă.
Pe măsură ce retorica se încinge și atacurile continuă, rămâne de văzut dacă va exista o revenire la masa negocierilor sau dacă acest conflict va degenera într-un război regional deschis. Cert este că, deocamdată, pacea este departe, iar strâmtoarea Hormuz – artera globală a energiei – este închisă.
De ce este important:
Această escaladare nu este doar un conflict regional, ci o amenințare directă la adresa stabilității economice și energetice globale. Strâmtoarea Hormuz este un punct nodal pentru transportul de petrol și gaze, iar închiderea sa poate provoca o criză energetică majoră, cu efecte asupra prețurilor la carburanți și asupra lanțurilor de aprovizionare la nivel mondial. În plus, implicarea directă a statelor din Golf transformă această criză într-un potențial război regional, cu riscuri imense pentru securitatea internațională. Înțelegerea acestor evenimente este crucială pentru a anticipa evoluțiile geopolitice și pentru a evalua impactul asupra României și Europei, care depind de importurile de energie din această regiune.
