Contextul este unul tensionat. Discuțiile dintre SUA și Iran, programate să aibă loc vineri în Elveția, pe platforma de la Burgenstock, au fost anulate – iar vicepreședintele american JD Vance și-a anulat deplasarea acolo. Se pare că motivul a fost intensificarea luptelor dintre Israel și Hezbollah în sudul Libanului, unde atacurile israeliene au ucis cel puțin 47 de persoane de la miezul nopții, potrivit Ministerului Sănătății libanez.
Memorandumul de înțelegere semnat între SUA și Iran în această săptămână include un articol esențial: încetarea războiului din Liban este parte integrantă a unui acord mai larg de încetare a focului pe toate fronturile. Khatibzadeh a subliniat că Iranul caută „pace pe toate fronturile, inclusiv în Gaza” și că Libanul a fost inclus în MoU tocmai din cauza legăturii directe cu conflictul. El a adăugat: „Nu va exista pace sau stabilitate în Liban și regiune fără încetarea ocupației și angajamentul Israelului față de dreptul internațional.”
În ceea ce privește Strâmtoarea Hormuz, oficialul iranian a anunțat că Teheranul va continua să asigure servicii de navigație în coordonare cu Omanul și în conformitate cu dreptul internațional. Pe perioada celor 60 de zile prevăzute de acord, Iranul nu va impune taxe de trecere, dar după această perioadă va fi introdus un nou mecanism de gestionare a căii navigabile, care va fi prezentat țărilor din regiune.
Khatibzadeh a mai spus că orice viitor acord trebuie să includă eliberarea tuturor fondurilor iraniene înghețate. Reamintim că Iranul are active blocate în străinătate, în special în Coreea de Sud și Irak, ca urmare a sancțiunilor americane.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat vineri că „consultările necesare privind acordul cu SUA se desfășoară prin intermediari, iar dacă vor fi îndeplinite condițiile pentru începerea negocierilor, se va face un anunț oficial”.
În ceea ce privește încetarea focului în Liban – cerută de SUA ca precondiție pentru continuarea discuțiilor – un oficial Hezbollah a declarat pentru Al Jazeera că aceasta va fi respectată dacă Israelul o respectă. La rândul său, ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, a scris pe X: „Israelul rămâne ferm angajat față de o încetare imediată a focului. Dacă Hezbollah onorează acordul și încetează ostilitățile, acestea vor fi întâmpinate cu liniște.”
Analizând situația, observăm că Iranul încearcă să joace cartea diplomației, dar pune condiții care țin de securitatea regională. Include Libanul și Gaza în ecuație, ceea ce arată că Teheranul vede conflictul israeliano-palestinian și cel din Liban ca fiind interconectate cu propriile negocieri cu SUA. De asemenea, menționarea Strâmtorii Hormuz indică faptul că Iranul vrea să-și păstreze influența asupra uneia dintre cele mai importante rute maritime globale.
Cancelarul discuțiilor de la Burgenstock este un semnal că tensiunile rămân ridicate. Atacurile Israelului în Liban, chiar și după semnarea MoU-ului, arată fragilitatea acordului. În plus, declarațiile oficialilor iranieni sugerează că Teheranul este dispus să meargă mai departe, dar nu cu orice preț. Termenul de 60 de zile pentru implementarea unor măsuri concrete în Strâmtoarea Hormuz este un termen limită care pune presiune pe Washington.
Din perspectivă strategică, acest acord este crucial nu doar pentru relațiile bilaterale SUA-Iran, ci și pentru stabilitatea întregii regiuni. Libanul, Gaza, Strâmtoarea Hormuz – toate sunt puncte fierbinți care pot escalada rapid. O înțelegere care să includă încetarea focului în Liban și eliberarea fondurilor iraniene ar putea deschide calea pentru discuții mai ample privind programul nuclear iranian și influența regională.
Pe de altă parte, există riscul ca Israelul să saboteze acordul. Atacurile continue din Liban, justificate prin necesitatea de a elimina amenințarea Hezbollah, subminează încrederea Iranului în buna-credință a SUA. Fără garanții clare că Israelul va înceta operațiunile, Teheranul nu va face concesii majore.
De ce este important:
Această evoluție este semnificativă deoarece ar putea remodela echilibrul de putere în Orientul Mijlociu și relațiile dintre marile puteri. Un acord între SUA și Iran, chiar și limitat, ar reduce riscul unui conflict regional major, ar stabiliza piețele energetice (prin asigurarea liberei navigații în Strâmtoarea Hormuz) și ar oferi o cale diplomatică pentru soluționarea altor crize, precum cea din Gaza și Liban. În plus, eliberarea fondurilor iraniene ar putea stimula economia Iranului și ar putea reduce dependența acestuia de actori non-statali. Cu toate acestea, succesul depinde de capacitatea SUA de a influența Israelul și de voința ambelor părți de a respecta angajamentele asumate.
