Norvegia, care nu este membră a Uniunii Europene, a recunoscut statul Palestina în 2024, alături de Irlanda și Spania. Ca reacție, Israel și-a retras ambasadorii din aceste țări și a convocat reprezentanții diplomatici norvegieni, irlandezi și spanioli la Tel Aviv. Săptămâna trecută, Norvegia s-a alăturat altor cinci state – Australia, Canada, Franța, Noua Zeelandă și Regatul Unit – în impunerea de sancțiuni coordonate împotriva rețelelor care finanțează, facilitează și comit violențe ale coloniștilor împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată. „Așezările și abuzurile grave comise de coloniștii violenți fac situația din Cisiordania din ce în ce mai insuportabilă. Civili sunt uciși, economia este sugrumată, iar comunitățile locale sunt distruse. Aceasta trebuie să înceteze”, a adăugat Eide.
Proiectul de lege norvegian este acum supus consultărilor pentru următoarele trei luni, până pe 19 septembrie. Francesca Albanese, raportoarea specială a ONU pentru teritoriul palestinian ocupat, a salutat inițiativa, numind-o „un pas mic, cel mai mic pas, dar este un început”. Ea a adăugat însă că Norvegia trebuie să răspundă la o întrebare: „Cum poate o țară care pledează pentru drepturile omului să permită fondului său suveran de avere, unul dintre cele mai mari din lume, să investească în entități legate de o ocupație pe care Curtea Internațională de Justiție a declarat-o ilegală?” Fondul suveran norvegian, în valoare de 2 trilioane de dolari, deține participații în 8.700 de companii la nivel global, inclusiv în mai multe firme israeliene. Anul trecut, Norvegia a anunțat că se retrage din 11 companii israeliene și că analizează în continuare posibile retrageri.
Această mișcare a Norvegiei reflectă o tendință tot mai mare în rândul statelor europene de a lua măsuri concrete împotriva colonizării israeliene, considerată ilegală de dreptul internațional. Deși interzicerea comerțului cu așezările nu va avea un impact economic major asupra Israelului, ea are o semnificație politică puternică, trimițând un semnal clar că astfel de practici nu vor fi tolerate. În același timp, rămâne de văzut dacă Norvegia va extinde măsurile și la fondul suveran, care este un instrument financiar uriaș cu potențial de a influența comportamentul companiilor.
De ce este important:
Această decizie a Norvegiei reprezintă un precedent diplomatic și juridic important, deoarece ar putea încuraja și alte state să adopte măsuri similare împotriva așezărilor ilegale. În plus, dezbaterea privind fondul suveran norvegian scoate în evidență tensiunea dintre principiile declarate ale unei țări și investițiile sale reale. Dacă Norvegia va reuși să își alinieze politica externă cu cea financiară, ar putea deveni un model pentru alte națiuni care doresc să își respecte angajamentele față de dreptul internațional și drepturile omului.
