Contextul acestui plan este tensionat. De la începutul războiului din Gaza, în octombrie 2023, Israelul a accelerat construcțiile în colonii, profitând de atenția internațională concentrată pe conflict. Potrivit organizației Peace Now, doar în 2024 au fost aprobate peste 20.000 de unități locative în Cisiordania, un record istoric. Noile construcții vizează zone strategice, cum ar fi Ma'ale Adumim, lângă Ierusalim, și Ariel, adânc în teritoriul palestinian, fragmentând și mai mult posibilitatea unui stat palestinian viabil.
Planul include și infrastructură asociată: drumuri, școli, centre comerciale și rețele de apă și electricitate, toate destinate exclusiv coloniștilor israelieni. Palestinienii din zonă sunt supuși unor restricții severe de mișcare, iar pământurile lor sunt confiscate sub diverse pretexte legale, cum ar fi „terenuri de stat” sau „necesități militare”. De fapt, acestea sunt metode binecunoscute de a legaliza jaful.
Reacțiile internaționale nu au întârziat. Uniunea Europeană a condamnat planul, numindu-l „o încălcare gravă a dreptului internațional” și cerând Israelului să îl anuleze. Statele Unite, deși tradițional aliat al Israelului, au exprimat „îngrijorare”, dar fără a impune sancțiuni. ONU, prin Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului, a declarat că extinderea coloniilor echivalează cu o anexare de facto, interzisă de Carta ONU. Curtea Internațională de Justiție a stabilit deja în 2004 că coloniile sunt ilegale, iar în 2024, un aviz consultativ a reiterat această poziție.
Pentru palestinieni, acest plan este o catastrofă. Sate întregi riscă să fie înconjurate de colonii, iar accesul la resurse naturale, cum ar fi apa, devine aproape imposibil. Cisiordania, deja divizată de bariera de separare și de puncte de control, devine un mozaic de enclave palestiniene izolate. Economia locală suferă, iar tinerii, fără perspective, sunt tot mai atrași de radicalizare. Liderii palestinieni, deși divizați, au condamnat unanim planul, cerând comunității internaționale să acționeze.
Analizând din perspectivă strategică, Israelul pare să parieze pe o normalizare a coloniilor, similar cu anexarea Ierusalimului de Est sau a Înălțimilor Golan. Premierul Benjamin Netanyahu, aflat sub presiunea coaliției de extremă dreapta, folosește aceste proiecte pentru a-și consolida baza electorală. În același timp, opoziția israeliană critică planul, dar fără a oferi o alternativă coerentă. În plan extern, administrația Biden pare să se mulțumească cu declarații de condamnare, fără a impune consecințe reale.
Ce înseamnă acest lucru pentru viitor? Fiecare colonie nouă reduce șansele unei soluții pașnice. Teritoriul Cisiordaniei este deja fragmentat, iar acest plan transformă ocupația temporară într-o anexare permanentă. Palestinienii văd cum pământul lor este furat sub ochii lumii, iar comunitatea internațională rămâne pasivă. Este un semnal că Israelul poate acționa cu impunitate, ceea ce alimentează ciclul violenței.
De ce este important:
Acest plan ilegal de extindere a coloniilor nu este doar o încălcare a dreptului internațional, ci și o lovitură directă asupra șanselor de pace în Orientul Mijlociu. Fiecare nouă unitate locativă construită în Cisiordania ocupată subminează soluția cu două state și întărește regimul de apartheid. Comunitatea internațională trebuie să treacă de la declarații la acțiuni concrete, altfel va fi complice la o anexare de facto. Pentru români, acest subiect este relevant deoarece România, ca membru UE, are obligația de a susține dreptul internațional și de a promova pacea. Ignorarea acestor încălcări perpetuează suferința palestinienilor și destabilizează întreaga regiune.
