Propunerea, care trebuie să fie aprobată și de Knesset (parlamentul israelian), recunoaște că aproximativ 1,5 milioane de armeni au fost uciși de otomani în jurul anului 1915, un eveniment considerat de majoritatea istoricilor drept primul genocid al secolului XX. Turcia, statul succesor al Imperiului Otoman, a negat constant această caracterizare, susținând că numărul victimelor este exagerat și că acestea au căzut în contextul unui război civil și al instabilității generale. Până acum, Israelul a evitat să se pronunțe oficial, de teama de a nu antagoniza Ankara, un aliat strategic important în Orientul Mijlociu.
„În ciuda documentației istorice extinse și lipsite de ambiguitate, genocidul armean rămâne subiectul unei campanii instituționalizate de negare și minimizare, inclusiv printr-o rescriere manipulatoare a istoriei, în principal de către guvernul turc”, a declarat Saar în cadrul ședinței de cabinet. El a subliniat că lideri israelieni, inclusiv premierul Benjamin Netanyahu, au descris anterior violențele împotriva armenilor drept genocid, dar niciodată nu s-a ajuns la un vot formal în Knesset. „Nu este niciodată prea târziu să faci ceea ce este corect”, a adăugat ministrul, calificând decizia drept o „datorie morală și istorică”.
Decizia vine pe fondul deteriorării accelerate a relațiilor dintre Israel și Turcia, care au fost cândva aliate apropiate. Ascensiunea președintelui turc Recep Tayyip Erdogan și politica sa tot mai ostilă față de Israel, mai ales în contextul războaielor recente din Gaza, Liban și Iran, au dus la o răcire semnificativă a legăturilor bilaterale. Ankara a reacționat imediat, acuzând Israelul că face o mișcare „motivată politic” pentru a distrage atenția de la propriile acțiuni împotriva palestinienilor.
„Guvernul israelian, care persecută sistematic poporul palestinian sub ochii întregii lumi și este judecat la Curtea Internațională de Justiție pentru genocid împotriva poporului din Gaza, încearcă să își acopere propriile crime”, a transmis Ministerul de Externe turc într-un comunicat. „Această încercare rău intenționată, care ignoră faptele legale și istorice, dezvăluie dilema lui Netanyahu și a complicilor săi, împotriva cărora există mandate de arestare în legătură cu ancheta privind crimele comise împotriva palestinienilor la Curtea Penală Internațională.”
Israelul, fondat în urma Holocaustului, respinge cu fermitate acuzațiile de genocid în Gaza. Războiul a fost declanșat ca răspuns la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, iar autoritățile israeliene susțin că nu vizează civili și că Hamas folosește populația drept scut uman. Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, peste 73.000 de persoane au fost ucise, aproximativ jumătate dintre ele femei și copii. Săptămâna trecută, un grup de experți independenți mandatați de ONU a acuzat Israelul că împușcă în mod deliberat copii în Gaza și a reiterat acuzațiile de genocid. Israelul a calificat raportul drept „o calomnie rușinoasă”.
Recunoașterea genocidului armean de către Israel nu este doar un gest simbolic. Ea se aliniază poziției a 32 de state, inclusiv Statele Unite, Siria și Liban, care au clasificat deja violențele drept genocid. Pentru diaspora armeană, este o victorie morală mult așteptată. Pentru Turcia, este o nouă lovitură diplomatică, într-un moment în care Ankara încearcă să își consolideze influența regională. Iar pentru Israel, este o mișcare care îi întărește credibilitatea morală, dar care riscă să adâncească și mai mult prăpastia cu Erdogan.
Analiștii consideră că decizia vine și ca o reacție la presiunile interne și externe. În Israel, vocile care cer recunoașterea genocidului armean s-au intensificat în ultimii ani, iar comunitatea armeană din țară, deși mică, este activă. Pe plan extern, administrația Biden a recunoscut genocidul în 2021, iar Israelul nu mai poate ignora acest precedent. Totuși, momentul ales – în plin război în Gaza și cu tensiuni maxime cu Turcia – sugerează că Israelul mizează pe o realiniere strategică, poate chiar pe o apropiere de alte state din regiune, precum Grecia sau Cipru, care au relații tensionate cu Ankara.
Rămâne de văzut dacă Knessetul va aproba propunerea și când. Opoziția internă este redusă, dar impactul extern ar putea fi semnificativ. Turcia a amenințat deja cu măsuri de retorsiune, iar relațiile economice și diplomatice dintre cele două țări, deja fragile, ar putea suferi noi deteriorări. În același timp, Israelul își asumă un risc calculat: să își consolideze poziția morală în fața comunității internaționale, chiar dacă asta înseamnă să piardă un partener regional.
De ce este important:
Această decizie a Israelului nu este doar o recunoaștere istorică întârziată, ci și un semnal geopolitic major. Ea reflectă schimbarea alianțelor în Orientul Mijlociu, unde vechile loialități sunt redefinite. Pentru armeni, este o confirmare a suferinței lor, dar și un instrument în lupta împotriva negării genocidului. Pentru Turcia, este o înfrângere diplomatică și un avertisment că sprijinul său pentru cauza palestiniană nu rămâne fără consecințe. Iar pentru Israel, este un pariu riscant: să își asume un principiu moral într-un moment în care el însuși este acuzat de genocid. În final, această mișcare ar putea redefini discursul despre genocid, responsabilitate și memorie istorică în secolul XXI.
