Coreea de Sud, care în 2002 a fost semifinalistă ca și co-gazdă, a părăsit competiția după ce nu a reușit să se califice în fazele eliminatorii, nici măcar ca una dintre cele mai bune echipe clasate pe locul trei. Sud-coreenii au avut calificarea în mână, dar au pierdut surprinzător cu 1-0 în fața Africii de Sud, o echipă clasată mai jos în ierarhia mondială. Această eliminare timpurie l-a determinat pe selecționerul Hong să demisioneze duminică și a aruncat incertitudine asupra viitorului internațional al căpitanului Son Heung-min.
Criticile nu s-au lăsat așteptate. Președintele țării, Lee Jae Myung, a pus la zid „oamenii incompetenti” și și-a cerut scuze națiunii. Comentariile sale reflectă furia publicului, care a atins punctul de fierbere după ani de nemulțumire mocnită față de conducerea fotbalului sud-coreean. Fostul căpitan Park Ji-sung, legendă a lui Manchester United, a declarat: „Poate că ne așteptam la acest rezultat de acum câțiva ani. Trebuie să privim înapoi și să ne întrebăm de ce s-a ajuns aici. Chiar și după ce am petrecut un deceniu învățând cum să ne pregătim pentru Cupa Mondială și să dezvoltăm fotbalul coreean, am uitat din nou aceste lecții.”
Coreea de Sud era așteptată să iasă din Grupa A, care includea gazdele Mexic, Africa de Sud și Cehia. Au început cu o victorie cu 2-1 în fața Cehiei, dar au pierdut cu 1-0 în fața Mexicului și au fost eliminați după înfrângerea cu Africa de Sud. Echipa trebuia să sosească acasă marți dimineața, dar presa locală a relatat că Federația Sud-Coreeană de Fotbal (KFA) nu plănuia să organizeze un eveniment de întâmpinare. În 2014, fanii furioși au aruncat cu bomboane coreene în echipă la întoarcerea de la Cupa Mondială din Brazilia, un gest considerat profund ofensator. Atunci, Hong Myung-bo era și el selecționer, iar echipa fusese eliminată tot în faza grupelor.
Hong a fost o țintă constantă a criticilor de când s-a întors la conducerea echipei în iulie 2024, la cinci luni după ce predecesorul său, germanul Jurgen Klinsmann, câștigător al Cupei Mondiale, fusese demis. KFA a fost criticată pentru procesul care a dus la renumirea lui Hong, fiind puse sub semnul întrebării transparența și corectitudinea acestuia. Hong, fluierat frecvent de fani, nu s-a ajutat nici el când l-a lăsat pe banca de rezerve pe starul Son Heung-min în meciul cu Africa de Sud, în care Coreea de Sud avea nevoie de un singur punct pentru a avansa. După meci, Hong a recunoscut că nu înțelege ce a mers prost, în timp ce națiunea aștepta cu sufletul la gură rezultatele celorlalte meciuri pentru a-și afla soarta.
Lee Chun-soo, membru al echipei din 2002, a spus că „s-a simțit jalnic și frustrat încurajând Uzbekistanul” împotriva Republicii Democrate Congo, în speranța că rezultatul ar trimite Coreea de Sud mai departe. „Acesta este un mesaj pentru schimbare”, a spus Lee pe canalul său de YouTube. „Toată lumea ar trebui să fie pregătită să demisioneze.” Fanii sud-coreeni și-au îndreptat o mare parte din furie către președintele KFA, Chung Mong-gyu. Chung declarase înainte de Cupa Mondială că va demisiona după turneu, dând vina pe „lipsa sa de virtute” după critici feroce la adresa mandatului său de 13 ani. În vârstă de 65 de ani, aflat la al patrulea mandat ca președinte al KFA, Chung a fost criticat pentru încercarea de a grația foști jucători suspendați pe viață pentru aranjarea meciurilor.
Chung și Hong s-ar putea să nu fie singurii care pleacă. Căpitanul Son Heung-min nu a comentat încă viitorul său. Atacantul, care va împlini 34 de ani luna viitoare, a sugerat anterior că se va retrage din fotbalul internațional. „Trebuie să visăm și să modelăm un viitor mai bun și să mergem înainte pas cu pas, astfel încât să nu repetăm aceste greșeli”, a spus Son.
Analizând situația, este clar că fotbalul sud-coreean se confruntă cu o criză profundă. De la performanța istorică din 2002, așteptările au crescut, dar infrastructura și conducerea nu au ținut pasul. Problemele sistemice, cum ar fi lipsa de transparență în numirea selecționerilor, gestionarea defectuoasă a talentelor și o cultură a impunității la vârf, au dus la acest eșec. Președintele Lee Jae Myung a promis o anchetă, dar rămâne de văzut dacă aceasta va duce la reforme reale. Fanii cer schimbări radicale, iar fostele glorii ale fotbalului coreean, precum Park Ji-sung și Lee Chun-soo, cer demisia tuturor celor responsabili.
În acest context, viitorul lui Son Heung-min este incert. Dacă va renunța la echipa națională, Coreea de Sud va pierde nu doar un căpitan, ci și simbolul unei generații. Poate că acest eșec va fi catalizatorul unei renașteri, așa cum s-a întâmplat în alte țări după dezamăgiri similare. Dar pentru asta, este nevoie de voință politică și de o schimbare de mentalitate la toate nivelurile.
De ce este important:
Acest articol evidențiază nu doar un eșec sportiv, ci și o criză de conducere și încredere în fotbalul sud-coreean. Reacțiile președintelui, ale foștilor jucători și ale fanilor arată că problema depășește simpla performanță pe teren. Este un semnal de alarmă pentru o federație acuzată de lipsă de transparență și pentru o națiune care își iubește fotbalul, dar care simte că a fost trădată. Înțelegerea acestor dinamici este crucială pentru oricine urmărește evoluția sportului în Asia și pentru fanii care speră la o redresare reală.
