Ministrul Comunicațiilor, Anika Wells, a declarat luni, 14 aprilie 2025, pentru Australian Broadcasting Corporation, că rezistența marilor companii tech la restricțiile de vârstă a impus această întărire a legii. „Putem fi cu toții de acord că ne-am dori ca sistemul să funcționeze mai bine decât o face acum, dar asta ține de faptul că Big Tech ne trage pe sfoară”, a spus Wells, folosind o expresie colocvială australiană care înseamnă a înșela sau a lua în derâdere. Guvernul a anunțat duminică că va introduce în parlament, în această săptămână, un proiect de lege care dublează amenda maximă, de la 49,5 milioane de dolari australieni la 99 de milioane. De asemenea, noile prevederi extind puterile Comisarului pentru Siguranță Online, Julie Inman Grant, permițându-i să ceară informații și documente de la platforme pentru a verifica respectarea legii. Conform unui comunicat guvernamental, noile atribuții includ accesul la date de la terțe părți, cum ar fi furnizorii de tehnologie de verificare a vârstei, pentru a testa afirmațiile platformelor legate de modul în care minorii continuă să ocolească interdicția.
Criticii legii inițiale au subliniat că aceasta nu a fost suficient de bine gândită. Jane Hume, o importantă membră a opoziției liberale, a declarat că partidul său va analiza posibilitatea de a vota pentru reforme, recunoscând că „interdicția rețelelor sociale nu funcționa” din cauza unor legi deficitare. „Legislația a fost clar insuficient pregătită de la început. Comisarului pentru Siguranță Online nu i s-au oferit puterile necesare pentru a putea urmări aceste mari companii tech”, a spus Hume. Parlamentul australian a adoptat legea inițială cu un sprijin covârșitor în 2024, iar platformele vizate au primit mai mult de 12 luni pentru a se pregăti de implementare. Multe țări care au implementat sau plănuiesc restricții similare au urmărit cu atenție progresul interdicției australiene.
Inițial, guvernul a raportat că peste 5 milioane de conturi de copii au fost eliminate, dezactivate sau restricționate după intrarea în vigoare a legii. Însă, în martie 2025, Comisarul eSafety a raportat că șapte din zece copii care dețineau conturi pe platformele restricționate la 10 decembrie 2024 încă mai erau prezenți pe Facebook, Instagram, Snapchat și TikTok. Julie Inman Grant a declarat în aprilie că ia în considerare acțiuni în instanță împotriva acestor platforme și a YouTube, acuzându-le că nu iau măsuri rezonabile pentru a exclude minorii. Ea s-a declarat mulțumită de progresele făcute de celelalte platforme restricționate: X, Kick, Reddit, Threads și Twitch. Ministrul Wells a spus că primește rapoarte lunare de la eSafety din martie și „nu vedem îmbunătățiri”. „Aceste modificări (proiectul de lege) asigură că Comisarul pentru Siguranță Online are instrumentele și puterile de care are nevoie pentru a trage la răspundere platformele și ne asigurăm că poate face exact asta”, a adăugat Wells.
Contextul internațional este important. Australia a fost prima țară care a interzis accesul copiilor sub 16 ani pe rețelele sociale, iar acum alte state, precum Marea Britanie, Franța sau unele state americane, urmăresc cu atenție evoluția. Experții în siguranță online subliniază că problema nu este doar de legislație, ci și de implementare tehnică. Verificarea vârstei rămâne o provocare majoră: multe platforme se bazează pe auto-declararea utilizatorilor, iar metodele biometrice sau de recunoaștere facială ridică probleme de confidențialitate. De asemenea, copiii pot folosi conturile părinților sau pot minți cu privire la vârstă. Un studiu recent al Universității din Melbourne arată că 40% dintre adolescenții australieni au găsit metode de a ocoli restricțiile în primele trei luni de la aplicarea legii.
Pe de altă parte, susținătorii legii subliniază că amenințările financiare masive pot determina marile companii să investească mai mult în tehnologii de verificare. „Dacă amenda este suficient de mare, devine mai ieftin să implementezi soluții decât să plătești penalități”, explică profesorul de drept digital Sarah Thompson de la Universitatea Națională Australiană. Totuși, ea avertizează că amenda maximă de 99 de milioane de dolari australieni, deși impresionantă, reprezintă doar o fracțiune din veniturile anuale ale unor giganți precum Meta (peste 100 de miliarde de dolari). „Pentru a fi cu adevărat descurajantă, amenda ar trebui să fie proporțională cu cifra de afaceri”, adaugă Thompson.
Reacțiile din partea companiilor tech nu au întârziat să apară. Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, a declarat că „respectă legile din fiecare țară în care operează” și că „investește constant în îmbunătățirea sistemelor de verificare a vârstei”. Totuși, un purtător de cuvânt a sugerat că responsabilitatea nu ar trebui să cadă exclusiv pe platforme, ci și pe părinți și pe educația digitală. TikTok, de asemenea vizată, a anunțat că va colabora cu autoritățile australiene, dar a cerut clarificări privind „măsurile rezonabile” pe care trebuie să le ia.
În plan politic, opoziția liberală este divizată. Unii membri consideră că guvernul acționează prea dur și că amenzile excesive ar putea descuraja inovația sau ar putea determina platformele să părăsească piața australiană. Alții, precum Jane Hume, recunosc că legea inițială a fost slabă și că este nevoie de măsuri mai ferme. Dezbaterea parlamentară din această săptămână va fi una aprinsă, iar rezultatul va fi urmărit cu interes de întreaga lume.
De ce este important:
Această decizie a Australiei nu este doar o simplă ajustare legislativă, ci un test global pentru reglementarea rețelelor sociale în raport cu minorii. Dacă amenzile dublate și puterile extinse ale comisarului eSafety vor reuși să reducă semnificativ prezența copiilor sub 16 ani pe platforme, alte țări vor urma probabil același model. În schimb, dacă nici măcar amenzi de 99 de milioane de dolari australieni nu pot opri accesul minorilor, atunci întreaga abordare bazată pe sancțiuni financiare va fi pusă sub semnul întrebării. Mai mult, această situație evidențiază tensiunea dintre protejarea copiilor și libertatea digitală, între responsabilitatea corporațiilor și cea a părinților. Într-o eră în care copiii petrec tot mai mult timp online, găsirea unui echilibru între siguranță și acces la informație devine o prioritate globală. Australia, prin curajul de a acționa prima, oferă o lecție valoroasă – sau un avertisment – pentru restul lumii.
