Ordinul executiv, emis pe 31 martie, solicită Departamentului pentru Securitate Internă să colaboreze cu Administrația Securității Sociale pentru a crea liste cu cetățenii americani majori din fiecare stat și să le trimită oficialilor electorali locali. De asemenea, ordinul cere Serviciului Poștal al Statelor Unite – o agenție federală independentă de administrația prezidențială – să întocmească liste de alegători eligibili și să livreze buletinele de vot prin corespondență doar persoanelor incluse pe aceste liste.
„Instanța recunoaște că Serviciul Poștal ar putea emite în cele din urmă o regulă finală care să afecteze direct reclamanții sau membrii acestora, sau că Guvernul ar putea dezvolta Liste de Cetățenie ale Statelor care să omită anumite persoane din cauza unor deficiențe specifice. Reclamanții pot, desigur, să își reînnoiască cererile dacă și atunci când aceste acțiuni viitoare vor avea loc. Până atunci, însă, reclamanții nu pot demonstra că se justifică o măsură provizorie de interzicere”, a scris Nichols în motivarea deciziei de a nu bloca ordinul.
Decizia lui Nichols vine în contextul în care un alt judecător federal se pregătește să emită o hotărâre în următoarele săptămâni pentru un set similar de procese intentate la Boston. De când Trump a semnat ordinul, nu a fost clar dacă și cum va afecta acesta votul prin corespondență, care a avut deja loc în alegerile primare din acest an pentru alegerile de mijloc de mandat.
La începutul lunii mai, administrația a declarat într-un document depus în instanță că agențiile federale încă dezbat modul de implementare a ordinului. Procurorul general interimar, Todd Blanche, a declarat ulterior în fața unui subcomitet al Senatului că Departamentul de Justiție colaborează cu alte agenții pentru a „asigura” îndeplinirea obiectivelor ordinului.
Democrații, grupurile pentru drepturile de vot și aproape două duzini de state, plus Washington, D.C., au intentat cinci procese care contestă ordinul. Aceștia susțin că Articolul I al Constituției acordă legislativelor statale și Congresului – nu președintelui – puterea de a stabili reguli pentru alegerile federale. Procesele lor mai susțin că ordinul lui Trump direcționează USPS să creeze reguli privind corespondența electorală care ar depăși autoritatea agenției poștale.
Trump, care el însuși a votat prin corespondență în Florida în martie, a declarat că a emis ordinul pentru a opri votul ilegal al non-cetățenilor în alegerile federale – un fenomen pe care analizele și cercetările îl arată ca fiind extrem de rar. Deși există alegători de ambele părți ale spectrului politic care se bazează pe votul prin corespondență, mai mulți democrați înregistrați decât republicani au declarat că au votat prin corespondență la ultimele alegeri naționale din 2024.
Noua decizie judecătorească privind ordinul lui Trump provine din trei procese depuse în instanța federală din D.C. O decizie privind o cerere similară de blocare a unor prevederi ale ordinului ar putea fi emisă în urma celor două procese din Massachusetts, posibil chiar la începutul lunii iunie.
De ce este important:
Această decizie subliniază tensiunile constituționale dintre puterea executivă și cea legislativă în ceea ce privește organizarea alegerilor. Deși instanța a refuzat să blocheze ordinul, litigiile continuă, iar rezultatul final ar putea redefini limitele autorității prezidențiale asupra procesului electoral. În plus, impactul asupra votului prin corespondență – un instrument esențial pentru milioane de americani, în special pentru cei cu mobilitate redusă sau care locuiesc în străinătate – rămâne incert. Orice modificare a regulilor ar putea afecta participarea la vot și încrederea în integritatea alegerilor, mai ales într-un an electoral crucial.
