Cei patru sunt Luis Pacheco, ministru adjunct al dezvoltării durabile la Ministerul Energiei și Minelor, care anterior a condus organizația indigenă „48 de Cantone din Totonicapán”, o autoritate mayașă din zonele muntoase vestice, cunoscută pentru mobilizările sale. Alături de el au fost achitați Héctor Chaclan, fostul trezorier al grupului, Basilio Puac, fostul vicepreședinte, și Esteban Toc, fost viceprimar al municipiului indigen Sololá, o autoritate tradițională separată care funcționează în paralel cu consiliul oficial al orașului.
Procurorii îi acuzaseră pe cei patru de asociere ilicită, terorism și obstrucționarea justiției, iar Puac și Toc mai aveau și acuzații de sedițiune. Toate acuzațiile au venit în contextul protestelor care cereau demisia procurorului general de atunci, Consuelo Porras, acuzată că a încercat să blocheze învestirea președintelui Bernardo Arévalo, câștigătorul alegerilor din 2023. Porras a fost sancționată de Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada și alte guverne pentru corupție, persecutarea apărătorilor drepturilor omului și eforturile de a submina victoria electorală a lui Arévalo.
Această decizie vine ca o lovitură suplimentară pentru ceea ce a fost o construcție juridică realizată sub fostul procuror general. Porras a pierdut în aprilie încercarea de a obține un al treilea mandat, după ce o comisie judiciară a eliminat-o de pe lista candidaților. De altfel, Arévalo, care a preluat funcția în 2024 după luni de provocări legale din partea biroului lui Porras, a făcut din dezmembrarea acestor procese o prioritate, numind un nou procuror general care s-a angajat să reexamineze cazurile considerate arbitrare sub predecesorul său.
Luis Pacheco fusese suspendat din funcție pe durata procesului, iar ministerul a salutat decizia, anunțând că se așteaptă ca el să revină la muncă în curând. Biroul ONU pentru drepturile omului a declarat că hotărârea „reafirmă libertățile de exprimare și de întrunire” și recunoaște formele legitime de organizare indigenă, adăugând că a documentat un tipar mai larg de criminalizare a liderilor indigeni în Guatemala.
Contextul acestui caz este profund legat de istoria recentă a țării. Guatemala, o națiune cu o populație majoritară indigenă, a fost marcată de decenii de conflict intern și de marginalizare a comunităților mayașe. Organizațiile precum „48 de Cantone” au jucat un rol crucial în apărarea drepturilor funciare și culturale, dar și în mobilizarea împotriva abuzurilor statului. Protestele din octombrie 2023 au fost declanșate de încercările lui Porras de a suspenda certificarea victoriei lui Arévalo, un semnal clar că vechea gardă politică nu era dispusă să cedeze puterea.
Achitarea celor patru lideri nu este doar o victorie personală, ci și un semnal puternic că justiția din Guatemala începe să se elibereze de influențele politice. Este un pas important spre consolidarea statului de drept și spre protejarea dreptului la protest, un drept fundamental într-o democrație. De asemenea, decizia recunoaște legitimitatea formelor tradiționale de organizare ale popoarelor indigene, care au fost adesea tratate cu suspiciune sau chiar criminalizate de către autorități.
Cu toate acestea, rămân provocări majore. Multe alte cazuri similare sunt încă pe rol, iar liderii indigeni continuă să se confrunte cu hărțuieli legale. Organizațiile pentru drepturile omului au atras atenția că practica de a folosi acuzații de terorism pentru a reduce la tăcere vocile critice este o tactică folosită în mai multe țări din America Latină. De aceea, această decizie ar putea crea un precedent important, nu doar pentru Guatemala, ci pentru întreaga regiune.
În plus, este de remarcat că procurorii care au cerut achitarea au făcut-o după o investigație proprie, ceea ce sugerează o schimbare de atitudine în cadrul Ministerului Public. Noul procuror general, numit de Arévalo, a promis să curețe instituția de elementele corupte și să reanalizeze dosarele deschise abuziv. Această achitare este un prim test trecut, dar mai sunt multe de făcut pentru a restabili încrederea publicului în sistemul judiciar.
Pe de altă parte, reacțiile nu au întârziat să apară. Susținătorii celor achitați au sărbătorit în fața tribunalului, iar liderii indigeni din alte regiuni au transmis mesaje de solidaritate. Unii analiști consideră că această decizie ar putea încuraja și alte persoane care au fost acuzate pe nedrept să își caute dreptatea. Totuși, există și voci care avertizează că lupta împotriva impunității este departe de a fi câștigată, având în vedere că mulți dintre cei care au orchestrat aceste abuzuri rămân nepedepsiți.
În concluzie, achitarea lui Luis Pacheco și a celorlalți trei lideri indigeni este o victorie a justiției și a drepturilor omului. Ea reafirmă principiul că nimeni nu este mai presus de lege, dar și că legea nu trebuie folosită ca armă politică. Pentru Guatemala, o țară care încearcă să se vindece după ani de corupție și autoritarism, această decizie este un pas mic, dar semnificativ, către o societate mai justă și mai democratică.
De ce este important:
Această decizie marchează o rupere clară de practicile fostului procuror general Consuelo Porras, care a folosit sistemul judiciar pentru a reprima disidența și a submina tranziția democratică. Achitarea liderilor indigeni nu doar că le redă reputația și libertatea, dar stabilește un precedent legal important: protestele pașnice și organizarea comunitară nu pot fi incriminate ca acte de terorism. Într-o regiune în care criminalizarea liderilor sociali este o problemă cronică, această hotărâre trimite un semnal clar că justiția poate fi independentă și că drepturile popoarelor indigene trebuie respectate. Pentru Guatemala, este un pas esențial în consolidarea democrației și în lupta împotriva impunității, demonstrând că noul guvern și noul sistem judiciar sunt hotărâte să rupă cu trecutul.
