Cazul a declanșat săptămâni de demonstrații în 2023, conduse de luptătoare de top, inclusiv campioana mondială Vinesh Phogat și medaliata cu bronz olimpic Sakshi Malik, care au cerut înlăturarea lui Singh din funcția de șef al WFI. Sportivele s-au numărat printre sutele de participanți la un protest în șezut din New Delhi, în 2023, cerând măsuri împotriva lui Singh. Apelurile lor au atras o atenție publică largă. Luptele sunt extrem de populare în zonele rurale din nordul Indiei, iar imaginile cu Phogat și alte sportive reținute în timp ce încercau să mărșăluiască spre parlament în timpul protestului au devenit virale pe rețelele de socializare. În decembrie 2023, luptătorul olimpic Bajrang Punia a returnat una dintre cele mai înalte distincții civile ale Indiei, în semn de protest față de numirea lui Singh la conducerea WFI, iar Malik s-a retras din sport, de asemenea, în semn de protest.
Luptătoarele care au condus cazul împotriva lui Singh și-au instruit avocatul să facă apel la verdict, Phogat declarând pe X că procesul va începe „cât mai curând posibil”. „Nu ne-am pierdut speranța, iar luptătoarele își vor continua lupta”, a spus ea.
Contextul acestui caz este unul profund legat de inegalitățile de gen și de abuzurile de putere din sportul indian. Brij Bhushan Sharan Singh, o figură politică influentă, a condus WFI timp de peste un deceniu, perioadă în care a fost acuzat de multiple abateri. Acuzațiile de hărțuire sexuală au fost făcute publice de către luptătoare de renume, care au riscat carierele și reputația pentru a vorbi. Protestele din 2023 au fost un moment de răscruce, aducând în prim-plan problemele sistemice din federație și lipsa de protecție pentru sportive. Deși instanța a decis achitarea, mulți consideră că acest verdict nu reflectă adevărul, ci mai degrabă puterea și influența pe care le deține Singh în cercurile politice și sportive.
Reacțiile la verdict au fost împărțite. Pe de o parte, susținătorii lui Singh au sărbătorit, considerând că acesta a fost victima unor acuzații false. Pe de altă parte, activiștii pentru drepturile femeilor și susținătorii luptătoarelor au exprimat dezamăgire și furie. „Este o lovitură pentru mișcarea #MeToo din India”, a declarat o activistă locală. „Arată cât de greu este pentru femei să obțină dreptate în fața unor figuri puternice.”
Verdictul vine într-un moment în care India se confruntă cu o criză a încrederii în sistemul judiciar în cazurile de violență sexuală. Deși au existat reforme legislative după cazul de viol în grup din Delhi din 2012, implementarea rămâne deficitară. Cazul lui Singh este un exemplu al modului în care statutul social și puterea politică pot influența justiția. Luptătoarele au promis că vor continua lupta, iar apelul lor ar putea redeschide dezbaterea publică.
Pe lângă aspectele juridice, acest caz a avut un impact major asupra sportului indian. Vinesh Phogat și Sakshi Malik sunt simboluri ale rezistenței și curajului, iar retragerea lui Malik din sport a fost un gest puternic. De asemenea, întoarcerea premiului de către Bajrang Punia a atras atenția asupra corupției din federații. Toate acestea au dus la o presiune publică uriașă asupra guvernului, care a fost nevoit să intervină. Cu toate acestea, achitarea lui Singh ridică întrebări serioase despre eficiența anchetelor și a proceselor în astfel de cazuri.
În concluzie, deși instanța a decis achitarea, lupta pentru dreptate continuă. Luptătoarele au demonstrat că nu se vor lăsa intimidate, iar apelul lor este un pas important. Rămâne de văzut dacă sistemul judiciar indian va reuși să ofere o soluție echitabilă sau dacă puterea și influența vor învinge din nou.
