Rezultatele anunțate luni arată că alte patru formațiuni au reușit să intre în noul parlament unicameral, format din 145 de deputați: partidul pro-business Respublika, formațiunea Ak Zhol, Partidul Social Democrat Național, de centru-stânga, și partidul Auyl, care reprezintă interesele mediului rural. Toate aceste partide sunt considerate, în general, ca fiind apropiate de administrația Tokayev, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la pluralismul real al vieții politice din Kazahstan.
Participarea la vot a fost de aproximativ 74% dintre alegătorii eligibili, dintr-o populație totală de circa 20 de milioane de locuitori, dintre care aproximativ 12,6 milioane aveau drept de vot. Scrutinul a fost convocat în urma adoptării unei noi constituții, la începutul acestui an, care a redus parlamentul de la două camere la una singură, o modificare structurală menită, potrivit oficialilor, să ofere legislativului un rol mai important în procesul decizional. Anterior, parlamentul avea un rol preponderent auxiliar, într-un sistem care concentra puterea în mâinile președinției.
Adilet, care înseamnă „Justiție” în limba kazahă, a fost fondat în acest an și este condus de apropiați ai președintelui Tokayev. La scurt timp după înființare, partidul a absorbit fosta formațiune de guvernământ, Amanat, care fusese pilonul regimului condus timp de trei decenii de Nursultan Nazarbayev, predecesorul lui Tokayev. Această absorbție a fost văzută ca o mișcare de curățare a vechii gărzi și de consolidare a controlului asupra aparatului politic.
Tokayev, în vârstă de 73 de ani, fost diplomat sovietic și înalt funcționar al Națiunilor Unite, conduce cea mai mare economie a Asiei Centrale din 2019, menținând relații calde atât cu Occidentul, cât și cu Rusia și China. El a promovat un program de reforme numit „Kazahstanul Just”, lansat după valul de proteste din 2022, când 238 de persoane au fost ucise în timp ce demonstrațiile legate de costul vieții au escaladat violent. Președintele a declarat în repetate rânduri că încearcă să se distanțeze de moștenirea autoritară a lui Nazarbayev, care a condus țara după prăbușirea Uniunii Sovietice, din 1991 până în 2019.
În timp ce vota în capitala Astana, Tokayev a declarat jurnaliștilor că este prea devreme pentru a spune dacă va candida pentru un nou mandat. El a adăugat că își va anunța alegerea pentru funcția de vicepreședinte, un post nou creat prin constituția revizuită, în următoarele șapte până la zece zile, precizând că va fi o persoană „bine cunoscută”. Această declarație a alimentat speculațiile privind o posibilă succesiune sau o repoziționare a conducerii, într-un context în care Curtea Supremă a decis luna trecută că noua constituție îi permite lui Tokayev să candideze pentru un nou mandat de șapte ani.
Analiștii politici subliniază că victoria zdrobitoare a lui Adilet nu este o surpriză, având în vedere resursele administrative și mediatice de care dispune partidul de guvernământ, dar și lipsa unei opoziții reale. Deși prezența altor patru partide în parlament poate sugera o anumită diversitate, toate aceste formațiuni sunt percepute ca fiind loiale regimului, ceea ce ridică întrebări cu privire la autenticitatea procesului democratic. În plus, reducerea parlamentului la o singură cameră și crearea funcției de vicepreședinte sunt văzute de unii observatori ca instrumente de consolidare a puterii prezidențiale, mai degrabă decât de descentralizare.
Pe plan extern, rezultatul alegerilor este urmărit cu atenție la Moscova, Beijing și în capitalele occidentale, având în vedere poziția strategică a Kazahstanului, bogat în resurse naturale, și rolul său de punte între Est și Vest. Tokayev a reușit până acum să mențină un echilibru delicat, evitând sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, dar și apropierea excesivă de China, în timp ce atrage investiții europene în sectorul energetic și al infrastructurii.
Criticii avertizează însă că reformele anunțate de Tokayev sunt mai degrabă cosmetice, iar reprimarea disidenței continuă, chiar dacă într-o formă mai subtilă decât în epoca Nazarbayev. Organizațiile pentru drepturile omului au semnalat arestări ale activiștilor și jurnaliștilor independenți, iar legea privind „agenții străini” a fost folosită pentru a limita activitatea ONG-urilor. În acest context, victoria lui Adilet este văzută ca un pas înainte pentru stabilitatea regimului, dar nu neapărat pentru democratizarea țării.
Pe de altă parte, susținătorii președintelui subliniază că Tokayev a reușit să prevină o destabilizare majoră după violențele din 2022 și că reformele sale, deși graduale, au deschis spațiul politic pentru noi actori, cum ar fi partidele pro-business și cele care reprezintă interesele rurale. Ei argumentează că prezența a cinci partide în parlament, chiar dacă toate sunt loiale, este un progres față de sistemul anterior, dominat de un singur partid.
În orice caz, alegerile de duminică marchează un moment important în evoluția politică a Kazahstanului, o țară care încearcă să-și redefinească identitatea post-sovietică, între moștenirea autoritară și aspirațiile de modernizare. Rămâne de văzut dacă Tokayev va folosi acest mandat pentru a aprofunda reformele sau pentru a-și consolida și mai mult puterea personală, într-un context regional marcat de tensiuni și incertitudini.
De ce este important:
Această victorie electorală consolidează poziția președintelui Kassym-Jomart Tokayev și confirmă direcția sa de reformare a sistemului politic, dar ridică semne de întrebare cu privire la pluralismul real și la respectarea drepturilor omului. Kazahstanul este un jucător cheie în Asia Centrală, cu resurse energetice majore și o poziție strategică între Rusia, China și Occident. Evoluțiile politice de la Astana influențează echilibrul de putere regional și relațiile internaționale, motiv pentru care rezultatul alegerilor este urmărit cu atenție de marile puteri. În plus, reformele constituționale și eventuala succesiune a lui Tokayev ar putea remodela viitorul politic al țării, cu impact asupra stabilității întregii regiuni.
