Khamenei nu a apărut public de la atacurile americano-israeliene din 28 februarie, care i-au ucis tatăl și predecesorul, ayatollahul Ali Khamenei. Deși nu a ieșit în fața camerelor, mesajul său scris a fost suficient de clar: statele islamice, în special cele din Asia de Vest și din Golf, trebuie să înțeleagă planurile adversarilor lor și să acționeze unitar. „Recomandarea mea fermă și repetată către conducătorii țărilor islamice, în special către cei din Asia de Vest și din Golf, este să își identifice adevăratul inamic, să îi înțeleagă planul și să îi facă față”, a declarat el în mesaj.
Această declarație vine într-un moment extrem de tensionat. Strâmtoarea Hormuz, prin care treceau aproximativ 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate înainte de război, rămâne practic blocată. Negocierile dintre Iran și Statele Unite, mediate de mai multe actori regionali, nu au dus încă la o soluție concretă. Vice-ministrul de externe iranian, Kazem Gharibabadi, a declarat sâmbătă că Teheranul a ajuns la o înțelegere cu Omanul privind o rută maritimă temporară, dar implementarea acesteia depinde de îndeplinirea angajamentelor asumate de Statele Unite în cadrul memorandumului semnat la jumătatea lunii iunie, care a expirat între timp.
„Strâmtoarea Hormuz este închisă”, a spus Gharibabadi, adăugând că orice navă care dorește să traverseze trebuie să se coordoneze cu Iranul. „Implementarea acestei înțelegeri necesită ca cealaltă parte, în special Statele Unite, să își îndeplinească angajamentele. De îndată ce aceste angajamente vor fi puse în aplicare, Iranul își va lua și el măsurile”, a explicat oficialul iranian.
Între timp, Omanul și Iranul discută despre un coridor maritim comun temporar și despre operațiuni de deminare, în timp ce Qatarul și Pakistanul intensifică eforturile de mediere. Prim-ministrul și ministrul de externe al Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, a vizitat Teheranul joi, unde discuțiile s-au concentrat pe dezescaladare și pe restabilirea navigației prin Hormuz. Cu toate acestea, datele arată că traficul rămâne redus. Potrivit agenției Reuters, care citează datele Kpler, doar șapte nave comerciale au traversat Strâmtoarea Hormuz joi, față de 17 cu o zi înainte și sub media de 15 din ultimele zece zile.
Organizația Maritimă Internațională (IMO) a tras un semnal de alarmă vineri, precizând că până la 400 de nave cu aproximativ 6.000 de marinari nu au putut părăsi Golful în siguranță de la începutul războiului americano-israelian împotriva Iranului. „Este nevoie de voință politică reînnoită și de cooperare”, a declarat secretarul general al IMO, Arsenio Dominguez, cerând măsuri practice pentru restabilirea libertății de navigație prin strâmtoare.
Presiunile economice asupra Teheranului se acumulează pe zi ce trece. Inflația anuală a Iranului a ajuns la 66% luna trecută, iar președintele Masoud Pezeshkian a declarat că importurile și exporturile au scăzut cu aproape 35% din cauza sancțiunilor americane și a blocadei navale. Washingtonul și-a extins campania de sancțiuni, vizând persoane și entități legate de Iran și restricționând sucursalele băncii egiptene Banque Misr din Emiratele Arabe Unite de la tranzacții în dolari, pe fondul unor presupuse legături cu Teheranul.
În ciuda acestor presiuni, Iranul nu dă semne că ar ceda în privința Hormuz. Pezeshkian a cerut, dimpotrivă, reluarea acordului interimar din iunie cu Washingtonul. „Ne putem rezolva problemele și ne putem obține privilegiile cu memorandumul de înțelegere”, a spus el, sugerând că există încă o fereastră diplomatică, dar una extrem de îngustă.
Analizând situația, este clar că ne aflăm într-un impas strategic. Iranul folosește Strâmtoarea Hormuz ca pe o carte de negociere, dar și ca pe un instrument de presiune regională. Închiderea efectivă a acestei rute nu afectează doar economia globală, ci și relațiile dintre statele din Golf, care se tem de o escaladare necontrolată. Apelul lui Khamenei la unitate poate fi citit în două chei: fie ca o încercare de a consolida frontul intern și regional împotriva SUA și Israelului, fie ca o recunoaștere a faptului că Iranul are nevoie de aliați pentru a face față presiunilor externe.
În același timp, Statele Unite par hotărâte să mențină sancțiunile și blocada, dar fără o soluție diplomatică, riscul unui conflict mai larg rămâne ridicat. Mediatorii din Qatar și Pakistan încearcă să găsească o cale de mijloc, dar fără angajamente ferme din partea Washingtonului, orice acord rămâne fragil. De asemenea, este de remarcat că Iranul a acceptat discuțiile cu Omanul, ceea ce sugerează că Teheranul nu este complet închis diplomației, dar condiționează orice progres de concesii concrete din partea americană.
Pe termen scurt, este puțin probabil ca Strâmtoarea Hormuz să fie redeschisă complet. Traficul redus, temerile legate de minele marine și lipsa de încredere între părți fac ca orice soluție să fie dificil de implementat. În plus, situația umanitară a marinarilor blocați în Golf devine tot mai critică, iar IMO a cerut în mod repetat intervenția comunității internaționale. Rămâne de văzut dacă apelul lui Khamenei va avea ecou în rândul liderilor din Golf, care au propriile lor agende și alianțe, uneori incompatibile cu viziunea Teheranului.
De ce este important:
Această criză nu este doar despre Iran și Statele Unite. Strâmtoarea Hormuz este o arteră vitală pentru aprovizionarea globală cu energie, iar blocarea ei are consecințe directe asupra prețurilor la petrol și gaze, asupra economiilor din întreaga lume și asupra securității maritime. În plus, apelul lui Khamenei la unitate regională poate reconfigura alianțele din Golf, într-un moment în care statele arabe încearcă să își echilibreze relațiile cu Washingtonul, Israelul și Iranul. Înțelegerea acestor dinamici este esențială pentru a anticipa evoluțiile viitoare dintr-o regiune care rămâne extrem de volatilă.
