Planul, elaborat sub egida Consiliului pentru Pace condus de Trump, prevede dezarmarea treptată a Hamas și predarea guvernării Fâșiei Gaza către o forță internațională, în schimbul retragerii trupelor israeliene din teritoriu. Deși Hamas a anunțat că acceptă planul, condiționând implementarea de retragerea completă a Israelului și încetarea atacurilor, Netanyahu a respins categoric inițiativa, invocând preocupări de securitate și opoziția față de orice formă de compromis care ar putea lăsa Hamas cu o influență reziduală.
Kushner, care a devenit figura centrală a diplomației americane în Orientul Mijlociu, a sosit duminică în El-Alamein, Egipt, unde s-a întâlnit cu mediatori qatari, turci și egipteni. Potrivit unor oficiali familiarizați cu discuțiile, el a fost însoțit de Nickolay Mladenov, directorul general al Consiliului pentru Pace, și de fostul premier britanic Tony Blair. Întâlnirea cu liderii politici ai Hamas, descrisă ca fiind „rară”, a avut ca obiectiv „traducerea obligațiilor din foaia de parcurs în pași concreți și verificabili”, a declarat o sursă oficială pentru Al Jazeera.
Această vizită vine în contextul în care, la sfârșitul lunii iulie, Trump anunțase că s-a ajuns la un acord pentru dezarmarea Hamas. Acordul a fost atribuit Consiliului pentru Pace, o inițiativă inaugurată în februarie 2026, care include aproximativ 40 de țări, printre care Israel și mai multe state arabe, dar fără reprezentanți palestinieni. Trump a fost instalat ca președinte pe viață al acestui consiliu, o mișcare care a stârnit controverse și critici din partea analiștilor internaționali.
Netanyahu, care se află în plină campanie electorală pentru alegerile din octombrie, a respins public planul, obiectând în special la prevederea conform căreia Hamas s-ar dezarma treptat și ar preda controlul asupra Fâșiei către o forță internațională. Pentru premierul israelian, această clauză reprezintă o concesie inacceptabilă, care ar putea fi percepută ca o victorie a Hamas. În schimb, el insistă pe o abordare mai dură, care să includă menținerea controlului israelian asupra securității pe termen lung.
Hamas, la rândul său, a subliniat că acceptarea planului este condiționată de îndeplinirea de către Israel a propriilor angajamente, inclusiv retragerea trupelor și încetarea atacurilor. Această poziție reflectă neîncrederea profundă dintre părți, alimentată de ani de conflict și de încălcări repetate ale acordurilor anterioare.
Consiliul pentru Pace a fost înființat în baza unui „acord de încetare a focului” mai amplu, ajuns între Israel și Hamas la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, realitatea de pe teren rămâne sumbră: cel puțin 1.260 de palestinieni au fost uciși în Gaza de către Israel de la intrarea în vigoare a încetării focului. Aceste cifre, raportate de organizațiile umanitare, subliniază fragilitatea păcii și provocările uriașe cu care se confruntă orice inițiativă diplomatică.
Întâlnirea de luni dintre Kushner și Netanyahu este văzută ca o încercare disperată de a sparge impasul. Kushner, cunoscut pentru abilitățile sale de negociere și pentru relațiile strânse cu liderii din regiune, ar putea încerca să convingă premierul israelian să accepte cel puțin o versiune modificată a planului. Cu toate acestea, surse apropiate discuțiilor sugerează că Netanyahu rămâne ferm pe poziție, iar presiunile politice interne ar putea împiedica orice concesie majoră înainte de alegeri.
Analiștii subliniază că această criză diplomatică are implicații regionale majore. Statele arabe, care au normalizat relațiile cu Israelul prin Acordurile Avraam, urmăresc cu atenție evoluțiile. O escaladare a violențelor în Gaza ar putea submina aceste acorduri și ar putea alimenta instabilitatea în întreaga regiune. De asemenea, implicarea Qatarului și Turciei, care au relații complexe cu Hamas, adaugă un strat suplimentar de complexitate.
În plus, rolul lui Tony Blair, fostul premier britanic, în aceste negocieri ridică întrebări cu privire la influența occidentală în procesul de pace. Blair, care a fost trimis special al Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, ar putea aduce o perspectivă europeană, dar și o anumită legitimitate internațională eforturilor conduse de Trump.
Pe de altă parte, criticii planului subliniază că absența reprezentanților palestinieni din cadrul Consiliului pentru Pace este o deficiență majoră. Fără implicarea directă a palestinienilor în procesul de decizie, orice acord riscă să fie privit ca impus din exterior, ceea ce ar putea submina sustenabilitatea sa pe termen lung.
În timp ce Kushner se pregătește să se întâlnească cu Netanyahu, toate privirile sunt ațintite asupra rezultatului acestei întâlniri. Va reuși el să convingă Israelul să accepte un plan pe care l-a respins deja? Sau va trebui să se întoarcă la masa de negociere cu o abordare diferită? Un lucru este cert: soarta a milioane de oameni din Gaza și din Israel depinde de capacitatea liderilor de a depăși neîncrederea și de a găsi o soluție durabilă.
De ce este important:
Această întâlnire nu este doar un episod diplomatic obișnuit, ci un test crucial pentru capacitatea administrației Trump de a-și impune viziunea asupra Orientului Mijlociu. Planul în 15 puncte, deși respins de Israel, reprezintă singura inițiativă internațională concretă care ar putea preveni o nouă escaladare a conflictului. În contextul în care încetarea focului din 2025 este fragilă, iar numărul victimelor continuă să crească, orice eșec al negocierilor ar putea duce la o catastrofă umanitară și la destabilizarea întregii regiuni. De asemenea, rezultatul acestor discuții va influența alegerile israeliene din octombrie și va determina direcția politicii externe americane în zonă. Pentru comunitatea internațională, aceasta este o oportunitate de a vedea dacă diplomația poate învinge violența, sau dacă Orientul Mijlociu va rămâne prins în același ciclu nesfârșit de conflict.
