Republicanii din Louisiana s-au grăbit să acționeze după ce, luna trecută, Curtea Supremă a emis o decizie radicală, care a limitat drastic protecțiile oferite de Legea Drepturilor de Vot împotriva discriminării rasiale în trasarea granițelor electorale. Judecătorii au stabilit că Secțiunea 2 interzice doar liniile trasate cu intenția clară de a discrimina pe bază de rasă, nu și pe cele care au un efect disproporționat asupra minorităților. Această interpretare a deschis calea pentru ca statele conduse de republicani să redeseneze hărțile electorale fără teama de a fi acuzate de încălcarea legii.
Guvernatorul republican Jeff Landry a emis un ordin executiv prin care a amânat alegerile primare pentru Camera Reprezentanților, programate inițial pe 16 mai, pentru a oferi legislativului timp să elaboreze o nouă hartă. „Cel mai bun mod de a pune capăt discriminării bazate pe rasă este să nu mai luăm decizii bazate pe rasă”, a scris Landry în justificarea amânării. Criticii au replicat că această abordare ignoră realitatea istorică și socială a discriminării sistemice.
Noua hartă desființează districtul majoritar afro-american care traversa statul în zigzag, de la Baton Rouge până la Shreveport. Acest district fusese creat în urma unui proces din 2022, în care s-a argumentat că legislatorii din Louisiana au diluat ilegal puterea de vot a alegătorilor de culoare, nereușind să creeze un al doilea district cu majoritate afro-americană într-un stat unde negrii reprezintă aproximativ o treime din populație. Instanța a dat câștig de cauză reclamanților, iar harta respectivă a fost adoptată. Ulterior, aceasta a fost contestată și a ajuns la Curtea Supremă, care a decis în favoarea contestatarilor.
Conform noii configurații, rămâne un singur district cu majoritate afro-americană, care va cuprinde cea mai mare parte a orașului New Orleans și se va extinde către cartierele predominant negre din Baton Rouge. Populația de culoare din Baton Rouge este acum împărțită între două districte, iar Shreveport este absorbit în restul nord-vestului Louisianei. Actualul district din Baton Rouge este reprezentat de democratul Cleo Fields, care a câștigat mandatul în 2024 și a mai reprezentat un district similar între 1992 și 1996, când a fost desființat în urma unei decizii federale. Democratul Troy Carter reprezintă celălalt district majoritar afro-american, centrat pe New Orleans.
Unii republicani au cerut o hartă care să ofere GOP-ului avantaj în toate cele șase districte ale Louisianei, dar legislatorii au optat pentru eliminarea unui singur district deținut de democrați, de teamă că o schimbare mai radicală ar putea face alte districte deținute de republicani, precum cele ale președintelui Camerei Mike Johnson sau ale liderului majorității Steve Scalise, prea competitive.
Louisiana este cel mai recent stat sudist care și-a redesenat hărțile electorale vizând democrații de culoare, după decizia Curții Supreme. Tennessee a eliminat singurul său district deținut de democrați, un district majoritar afro-american din Memphis. Alabama a primit aprobarea Curții Supreme pentru a reveni la harta din 2023, care elimina un district preponderent negru, deși aceasta a fost din nou blocată. Guvernatorii din Georgia și Mississippi plănuiesc, de asemenea, să propună noi hărți, care să intre în vigoare după alegerile de la jumătatea mandatului.
Această goană după redistrictizare în Sud vine pe fondul unui război mai larg al redistrictizării la nivel național, alimentat de eforturile președintelui Trump de a construi un avantaj pentru republicani, în timp ce aceștia încearcă să mențină controlul asupra unei Camere divizate îngust.
De ce este important:
Această decizie nu este doar o manevră politică locală, ci un semnal puternic la nivel național. Ea arată cum interpretarea restrictivă a Legii Drepturilor de Vot de către Curtea Supremă poate duce la o subreprezentare masivă a minorităților, în special a afro-americanilor, în Congres. În statele sudiste, unde populația de culoare este semnificativă, eliminarea districtelor majoritar negre înseamnă că vocile acestor comunități vor fi mult mai greu de auzit. Pe termen lung, acest lucru poate afecta nu doar echilibrul de putere din Camera Reprezentanților, ci și încrederea în sistemul democratic american. Este o reamintire dură că lupta pentru drepturile de vot este departe de a se fi încheiat.
