Doar șapte țări, majoritatea nordice, mai beneficiază de o libertate a presei considerată „bună”. Norvegia, Țările de Jos și Estonia ocupă primele trei locuri. Franța se clasează pe locul 25, cu un scor „satisfăcător”, în timp ce Statele Unite au coborât pe poziția 64, cu un scor „problematic”, în scădere cu șapte locuri de la preluarea mandatului de către președintele Donald Trump. RSF subliniază că Trump „a transformat atacurile repetate împotriva presei și jurnaliștilor într-o politică sistematică”, citând cazul jurnalistului salvadorian Mario Guevara, reținut și ulterior deportat în timp ce documenta un protest împotriva raidurilor imigrației, precum și suspendarea mai multor instituții media publice de prestigiu.
În America Latină, RSF evidențiază prăbușirea dramatică a Argentinei lui Javier Milei (locul 98, în scădere cu 11 poziții) și a El Salvadorului (locul 143), care a pierdut 105 locuri din 2014, după lansarea războiului împotriva bandelor criminale Maras. Organizația pentru libertatea presei afirmă că „Europa de Est și Orientul Mijlociu sunt cele mai periculoase regiuni pentru jurnaliști din lume, așa cum au fost în ultimii 25 de ani”, plasând Rusia (locul 172) și Iranul (locul 177) în ultimele zece poziții.
Războaiele și restricțiile privind accesul la informație sunt factori majori ai declinului libertății presei. RSF citează atacurile Israelului asupra jurnaliștilor din Gaza, Cisiordania ocupată și Liban ca exemplu, clasând Israelul pe locul 116. „Din octombrie 2023, peste 220 de jurnaliști au fost uciși în Gaza de armata israeliană, dintre care cel puțin 70 în timp ce își desfășurau activitatea”, se arată în raport.
La nivel global, RSF raportează că „criminalizarea jurnalismului, care se bazează pe eludarea legii presei și pe utilizarea abuzivă a legislației de urgență și a dreptului comun, se dovedește a fi un fenomen global”. Peste 60% dintre țări – 110 din 180 – au incriminat lucrătorii media în diverse moduri, India (locul 157), Egiptul (locul 169), Georgia (locul 135), Turcia (locul 163) și Hong Kong (locul 140) fiind exemple principale de reprimare statală.
„Deși atacurile asupra dreptului la informare sunt mai diverse și mai sofisticate, autorii lor acționează acum în plină lumină”, a declarat Anne Bocande, director editorial al RSF. Ea a citat „state autoritare, puteri politice complice sau incompetente, actori economici prădători și platforme online slab reglementate” drept cauze principale ale declinului global al libertății presei. Bocande a făcut apel la guvernele democratice și la cetățeni să facă mai mult pentru a pune capăt acestei criminalizări globale a jurnaliștilor, în special prin „garanții ferme și sancțiuni semnificative”.
„Mecanismele actuale de protecție nu sunt suficient de puternice; dreptul internațional este subminat, iar impunitatea este larg răspândită”, a adăugat ea. „Inacțiunea este o formă de aprobare”, concluzionând că „răspândirea autoritarismului nu este inevitabilă”.
Analizând aceste date, devine clar că libertatea presei nu mai este doar o problemă a statelor autoritare clasice, ci și a democrațiilor consolidate, unde presiunile politice și economice, alături de dezinformarea online, erodează treptat spațiul jurnalistic. În Europa de Est, inclusiv în România – deși nu este menționată explicit în raport – tendințele de concentrare a mass-media și atacurile politice asupra jurnaliștilor de investigație reflectă aceeași dinamică regională. Fără o reacție fermă din partea societății civile și a instituțiilor internaționale, riscul ca jurnalismul să devină o profesie periculoasă și marginalizată va continua să crească.
De ce este important:
Acest raport al Reporterilor fără Frontiere nu este doar o statistică sumbră, ci un semnal de alarmă pentru întreaga lume. Libertatea presei este un pilon fundamental al democrației, iar declinul său afectează direct capacitatea cetățenilor de a fi informați corect, de a trage la răspundere puterea și de a participa la viața publică. Criminalizarea jurnaliștilor, impunitatea autorilor de atacuri și restricționarea accesului la informație transformă jurnalismul într-o activitate de risc, descurajând investigațiile și dezbaterile libere. În contextul războaielor din Ucraina și Gaza, al ascensiunii populismului și al manipulării informației prin platforme digitale, protejarea jurnaliștilor devine o urgență globală. Fiecare cetățean ar trebui să înțeleagă că fără o presă liberă, societățile devin vulnerabile la abuzuri și propagandă. Acest raport ne reamintește că lupta pentru libertatea presei este lupta pentru drepturile noastre fundamentale.
