Sheikh Hasina, în vârstă de 78 de ani, care a servit cinci mandate ca prim-ministră a Bangladeshului, a făcut anunțul într-un discurs audio la Foreign Correspondents' Club of South Asia din New Delhi, miercuri. Fiul ei, Sajeeb Wazed, s-a alăturat și el prin legătură video din Washington, D.C. Discursul Hasinei a marcat a doua aniversare a înlăturării sale de la putere. Ea a fugit din Bangladesh cu elicopterul, după săptămâni de proteste în 2024 care au lăsat aproape 1.400 de morți, potrivit Națiunilor Unite.
În loc să recunoască violența statului, Hasina a dat vina pe protestatari. „De la început, guvernul meu a încercat să rezolve problema pe cale pașnică, dar a devenit un atac coordonat asupra ordinii constituționale, condus de instrucțiuni ascunse, violență organizată și propagandă”, a spus ea. Analiștii contestă această caracterizare. Ali Riaz, profesor de științe politice la Illinois State University, a spus că revolta a fost un răspuns la deceniile de guvernare draconică a Hasinei. „Raportul ONU a dovedit că aparatul de stat a fost folosit împotriva civililor. Uciderea a 1.400 de oameni în mai puțin de trei săptămâni demonstrează ferocitatea acțiunilor întreprinse de guvernul ei și sub instrucțiunile ei directe”, a spus Riaz. „Narațiunea ei a istoriei ignoră pur și simplu faptele care s-au întâmplat pe teren”.
După plecarea ei, partidul Awami League al Hasinei a fost interzis. Iar în 2025, un tribunal din Dhaka a condamnat-o la moarte în lipsă pentru presupuse crime împotriva umanității, printre alte acuzații, pentru rolul său în reprimarea din timpul protestelor. Hasina a respins verdictul ca fiind nul din punct de vedere juridic. Riaz a spus că întoarcerea ei ar declanșa imediat acțiuni legale. „Aceasta este o cerință legală. Condamnarea ei rămâne în vigoare, nu a existat niciun apel, iar ea este o fugară. Va trebui să fie dusă imediat la închisoare”, a spus el.
Ministerul de Externe al Indiei a declarat că nu a avut nicio implicare în organizarea conferinței de presă. Ministerul de Externe al Bangladeshului a spus într-o declarație că Dhaka „regretă profund” că evenimentul a avut loc în India, în ciuda obiecțiilor sale. Exilul Hasinei a tensionat relațiile dintre cele două țări, în ciuda declarațiilor recente ale Indiei că dorește să restabilească legăturile.
Contextul acestei situații este complex. Sheikh Hasina a condus Bangladeshul cu o mână de fier timp de peste 15 ani, iar regimul ei a fost acuzat de încălcări ale drepturilor omului, suprimarea opoziției și fraudă electorală. Protestele din 2024 au fost declanșate de nemulțumirile legate de corupție, șomaj și lipsa libertăților civile, dar au escaladat rapid după ce forțele de securitate au folosit muniție reală împotriva demonstranților. Raportul ONU a documentat execuții extrajudiciare, tortură și arestări în masă.
În ciuda condamnării internaționale, Hasina rămâne o figură polarizantă. Susținătorii ei o văd ca pe o salvatoare care a modernizat Bangladeshul și a redus sărăcia, în timp ce criticii o consideră un dictator care a distrus democrația. Întoarcerea ei promisă ar putea reaprinde violențele și ar putea destabiliza și mai mult regiunea. India, care a găzduit-o pe Hasina, se află într-o poziție dificilă, încercând să echilibreze relațiile cu Bangladeshul și să evite acuzațiile de interferență.
De asemenea, este important de menționat că fiul Hasinei, Sajeeb Wazed, care locuiește în Statele Unite, a fost un consilier apropiat al mamei sale și ar putea juca un rol în viitorul politic al Bangladeshului. Cu toate acestea, actualul guvern interimar din Dhaka, condus de laureatul Nobel Muhammad Yunus, a promis alegeri libere și corecte și a spus că va urmări justiția pentru crimele comise în timpul regimului Hasina.
În concluzie, declarația Hasinei de a se întoarce este un act de sfidare, dar și o mișcare riscantă. Dacă va pune piciorul în Bangladesh, va fi aproape sigur arestată și închisă, iar procesul ei ar putea deveni un focar de tensiuni. Rămâne de văzut dacă va duce la capăt amenințarea sau dacă este doar o încercare de a rămâne relevantă pe scena politică.
De ce este important:
Această situație are implicații majore pentru stabilitatea Bangladeshului, pentru relațiile dintre India și Bangladesh și pentru justiția internațională. Revenirea Hasinei ar putea declanșa o criză politică și juridică, testând capacitatea noului guvern de a aplica legea în mod imparțial. De asemenea, subliniază fragilitatea democrației în Asia de Sud și provocările cu care se confruntă țările în tranziție post-autoritară. Comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile, deoarece acest caz ar putea stabili precedente pentru modul în care sunt tratați foștii lideri acuzați de crime împotriva umanității.
