Min Aung Hlaing, care s-a autointitulat președinte în aprilie, după alegeri considerate de experții ONU drept o „farsă”, a subliniat că guvernul său este concentrat pe restabilirea păcii și a stabilității. „Myanmarul s-a reîntors pe calea democrației și se îndreaptă către un viitor mai bun”, a declarat el în cadrul întâlnirii cu Anutin. „Ca nou guvern, am început să lucrăm pentru stabilitate națională, pace și reconciliere națională.”
Cu toate acestea, realitatea de pe teren contrazice aceste declarații. De la lovitura de stat, Myanmarul este scufundat într-un război civil care a ucis peste 100.000 de oameni, potrivit grupului de monitorizare ACLED. Forțele armate au reprimat brutal protestele pașnice, iar opoziția armată, formată din grupuri etnice și miliții pro-democrație, controlează acum vaste teritorii. Aung San Suu Kyi, lidera detronată, rămâne în arest la domiciliu, iar recenta sa întâlnire cu un reprezentant al Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) a fost privită de critici drept o încercare de a-și spăla imaginea.
Vizita lui Min Aung Hlaing în Thailanda are și o puternică dimensiune economică. Thailanda este unul dintre cei mai importanți investitori străini în Myanmar, iar cele două țări împart o frontieră de 2.400 de kilometri. Anutin a promis o „abordare calibrată de reangajare” cu vecinul său, iar la Forumul de Afaceri Thailanda-Myanmar, cei doi lideri au încurajat investițiile în sectoare precum energie, agricultură, manufactură, sănătate și tehnologie. „Investiți cu încredere în Myanmar”, a îndemnat Min Aung Hlaing oamenii de afaceri prezenți.
Totuși, această încercare de normalizare a relațiilor a stârnit critici vehemente din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Justice For Myanmar a calificat vizita drept o „legitimare falsă” a generalilor care conduc țara cu mână de fier. Aproximativ o duzină de manifestanți s-au adunat în fața sediului regional al ONU din Bangkok, afișând pancarte pe care îl numeau pe Min Aung Hlaing „criminal” și „nepoftit”.
Contextul regional este complex. Myanmarul a fost exclus din ASEAN după ce a refuzat să implementeze un plan de pace convenit în 2021. Min Aung Hlaing încearcă acum să obțină readmiterea, iar Thailanda, ca membru fondator al blocului, joacă un rol cheie. Cu toate acestea, statele occidentale, inclusiv SUA și UE, au impus sancțiuni dure liderilor militari și au refuzat orice formă de recunoaștere a regimului.
Analiștii consideră că vizita este un pas simbolic, dar nu va schimba fundamental izolarea internațională a Myanmarului, atâta timp cât violențele și încălcările drepturilor omului continuă. Războiul civil a generat o criză umanitară majoră, cu milioane de persoane strămutate și o economie în colaps. În plus, opoziția armată, care include grupuri precum Guvernul de Unitate Națională (NUG), respinge orice dialog cu junta și cere eliberarea tuturor prizonierilor politici.
Pe de altă parte, Thailanda are propriile interese strategice. Pe lângă investițiile economice, Bangkokul este preocupat de securitatea frontierelor și de fluxurile de refugiați. Peste un milion de refugiați din Myanmar se află deja în Thailanda, iar conflictul în curs riscă să agraveze situația. De aceea, Anutin a pledat pentru o abordare pragmatică, care să permită dialogul, fără a legitima abuzurile.
În concluzie, vizita lui Min Aung Hlaing la Bangkok reprezintă o încercare de a sparge izolarea diplomatică, dar rămâne de văzut dacă va aduce rezultate concrete. În timp ce liderul militar vorbește despre pace și democrație, realitatea din Myanmar este una a războiului, represiunii și suferinței. Comunitatea internațională rămâne divizată: unele state, precum Thailanda, aleg să se angajeze, în timp ce altele mențin sancțiunile. Până când nu vor exista progrese reale în domeniul drepturilor omului și al reconcilierii, legitimitatea regimului va rămâne fragilă.
