Shireen Abu Akleh, o corespondentă de televiziune de lungă durată pentru Al Jazeera Arabic, acoperea raidurile armatei israeliene în orașul Jenin din Cisiordania când a fost ucisă pe 11 mai 2022. Purta o vestă de presă clar marcată în momentul în care a fost împușcată. Israelul a acuzat inițial luptătorii palestinieni de moartea ei, dar ulterior armata israeliană a emis o declarație în care spunea că „nu este posibil să se determine fără echivoc sursa focului de armă care a lovit-o” pe Abu Akleh, adăugând că există o „probabilitate ridicată” ca ea să fi fost lovită de focuri israeliene. Cu toate acestea, numeroase investigații independente – realizate de CNN, Associated Press și The Washington Post – au concluzionat că Abu Akleh a fost vizată în mod deliberat, așa cum subliniază scrisoarea CPJ.
CPJ a cerut nu doar o actualizare publică a stadiului anchetei, ci și un angajament privind un calendar clar pentru investigație, precum și publicarea rezultatelor acesteia. Organizația a insistat că ancheta trebuie să fie „imparțială și independentă, liberă de considerații politice”. Familia lui Abu Akleh a declarat joi, într-un comunicat, că „în ciuda trecerii timpului, justiția rămâne evazivă”, adăugând că lipsa de justiție „trimite un mesaj periculos că jurnaliștii pot fi vizați fără consecințe”.
Moartea lui Shireen Abu Akleh a devenit un simbol al luptei palestiniene mai largi. Picturi murale cu chipul ei împodobesc orașele din teritoriul ocupat, iar oamenii o comemorează pentru reportajele sale curajoase. De la uciderea ei, Israelul a ucis 258 de jurnaliști și lucrători media, potrivit CPJ. Israelul a recunoscut uciderea unui număr de jurnaliști, susținând că aceștia aveau legături cu grupări armate – acuzații pe care angajatorii lor le neagă, iar CPJ le numește „calomnii mortale”.
„Cultura dominantă a impunității totale de care se bucură Israelul este un factor direct în continuarea vizării jurnaliștilor fără descurajare”, a declarat Sara Qudah, directorul regional al CPJ. „Fără o anchetă independentă și o responsabilitate reală, astfel de atacuri vor continua doar să escaladeze, încurajându-i pe cei care caută să tacă adevărul prin violență.”
Contextul acestui caz este cu atât mai grav cu cât, deși FBI a anunțat deschiderea unei anchete încă din 2022, nu s-au înregistrat progrese vizibile. Potrivit CPJ, nu au avut loc interviuri formale cu martorii, „deși mai mulți martori și-au exprimat disponibilitatea de a coopera”, și nu există semne ale vreunei activități a FBI de a aduna probe în Israel sau Palestina. Această lipsă de acțiune contrastează puternic cu modul în care Statele Unite au tratat alte cazuri de cetățeni americani uciși în străinătate, unde anchetele au fost mult mai rapide și mai transparente.
De asemenea, este important de menționat că uciderea lui Abu Akleh a avut loc într-un context mai larg al violențelor israeliene împotriva jurnaliștilor. Potrivit unui raport al CPJ, Israelul este responsabil pentru moartea a peste 250 de jurnaliști și lucrători media de la începutul conflictului din Gaza, iar multe dintre aceste cazuri rămân neinvestigate sau anchetele sunt blocate de autoritățile israeliene. Organizațiile pentru drepturile omului au acuzat în repetate rânduri Israelul de încălcarea dreptului internațional, care protejează jurnaliștii ca civili în timpul conflictelor armate.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Mai multe organizații de presă și grupuri pentru libertatea presei au cerut administrației Biden să exercite presiuni asupra Israelului pentru a permite o anchetă independentă. În plus, familia lui Abu Akleh a intentat un proces împotriva Israelului la Curtea Penală Internațională, dar până în prezent nu s-au înregistrat progrese semnificative nici pe această cale.
În concluzie, cazul Shireen Abu Akleh nu este doar o tragedie individuală, ci un test al angajamentului Statelor Unite față de protejarea propriilor cetățeni și față de libertatea presei la nivel global. Lipsa de progres a FBI este văzută de mulți ca o dovadă a dublei măsuri aplicate de Washington în funcție de alianțele geopolitice. CPJ avertizează că, fără o anchetă transparentă și responsabilizare, mesajul transmis este că jurnaliștii pot fi uciși cu impunitate, iar adevărul poate fi îngropat sub considerente politice.
De ce este important:
Acest caz evidențiază eșecul sistematic al mecanismelor internaționale de a asigura justiția pentru jurnaliștii uciși în zone de conflict, în special atunci când sunt implicate state puternice precum Israelul. Lipsa de progres a FBI nu doar că subminează încrederea în capacitatea SUA de a-și proteja cetățenii, dar creează un precedent periculos care încurajează atacurile asupra presei. Într-o eră în care informația și adevărul sunt tot mai amenințate, fiecare jurnalist ucis fără consecințe reprezintă o lovitură pentru democrație și pentru dreptul publicului de a ști. De aceea, este crucial ca ancheta să fie relansată cu transparență și imparțialitate, iar cei responsabili să fie trași la răspundere.
