„Am plecat de acolo cu încrederea că relațiile noastre se îndreaptă într-o direcție bună. Dar ceea ce vedem acum este o surpriză neplăcută”, a afirmat Lula într-o declarație susținută la Brasília. El a subliniat că Brazilia nu va ceda presiunilor și că, dacă va fi necesar, va căuta parteneri comerciali alternativi.
Contextul acestor tarife este complex. Pe de o parte, administrația Trump a justificat măsura printr-o investigație privind „practici comerciale neloiale”, inclusiv defrișări ilegale în Amazon, accesul pe piața etanolului și aplicarea legislației anticorupție. Reprezentantul pentru comerț al SUA, Jamieson Greer, a invocat un „deficit comercial uriaș” între cele două țări, însă datele oficiale arată contrariul: în luna martie, Brazilia a cumpărat mai multe bunuri din SUA decât a exportat, generând un surplus de 420 de milioane de dolari pentru partea americană.
„Afirmația despre deficitul comercial este pur și simplu falsă. SUA au un excedent comercial cu Brazilia. Aceasta nu este o problemă comercială, ci una politică”, a declarat Carlos Mendes, economist la Universitatea din São Paulo, pentru Al Jazeera.
Lula, un lider de stânga cu o carieră marcată de confruntări cu marile puteri, a devenit rapid un critic vocal al agresivității celui de-al doilea mandat al lui Trump în America Latină. De la atacul din 3 ianuarie împotriva Venezuelei până la prezența militară americană tot mai mare în Marea Caraibelor, Lula a acuzat Washingtonul de încălcarea suveranității regionale.
Pe de altă parte, Trump are legături strânse cu fostul președinte brazilian Jair Bolsonaro, un aliat al extremei drepte. Anul trecut, după ce procurorii federali l-au trimis în judecată pe Bolsonaro pentru tentativa de subminare a democrației braziliene, Trump a răspuns cu mai multe runde de tarife, ajungând la 50% pentru multe produse. Bolsonaro a fost condamnat la 27 de ani de închisoare pentru eforturile sale de a răsturna rezultatul alegerilor din 2022, pe care le-a pierdut în fața lui Lula.
„Este clar că Trump folosește tarifele ca armă politică pentru a-și proteja aliații și a pedepsi adversarii”, a comentat analistul politic Marina Silva, de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro.
Noile tarife, bazate pe Secțiunea 301 a politicii comerciale americane, sunt aplicate după ce Curtea Supremă a SUA a anulat în luna februarie tarifele globale impuse prin Legea privind puterile economice de urgență internațională (IEEPA). Secțiunea 301 oferă guvernului american autoritate largă pentru sancțiuni comerciale în cazul unor presupuse încălcări ale acordurilor comerciale. Perioada de comentarii publice pentru noile tarife se încheie la începutul lunii iulie.
Unele produse cheie braziliene sunt exceptate: carne de vită, cafea, pământuri rare, metale, energie și piese pentru aeronave. Cu toate acestea, impactul asupra economiei braziliene ar putea fi semnificativ, mai ales în sectoare precum oțelul, sucul de portocale și zahărul.
Contextul electoral este și el tensionat: Lula se confruntă cu o cursă strânsă pentru realegere în noiembrie, avându-l ca principal contracandidat pe senatorul Flavio Bolsonaro, fiul cel mare al fostului președinte. Flavio Bolsonaro s-a întâlnit recent cu Trump, ceea ce a alimentat speculațiile că tarifele ar putea fi o încercare de a slăbi poziția lui Lula înaintea alegerilor.
„Trump nu se sfiește să intervină în politica internă a altor țări. Sprijinul său pentru familia Bolsonaro este bine cunoscut. Noile tarife par să fie o mișcare menită să-l slăbească pe Lula în fața alegătorilor”, a scris editorialistul João Moreira Salles în ziarul Folha de S.Paulo.
Lula a încheiat declarația de miercuri cu un ton ferm: „Vom construi relații instituționale cu Statele Unite, dar nu vom accepta umilința. Dacă ei nu doresc să facă comerț corect, vom găsi alți parteneri. Lumea este mare, iar Brazilia are multe de oferit.”
De ce este important:
Această dispută comercială nu este doar despre tarife. Ea reflectă o escaladare a tensiunilor geopolitice dintre două mari economii ale Americii, într-un moment în care SUA își redefinesc politica externă sub un președinte combativ, iar Brazilia se pregătește pentru alegeri decisive. Dacă tarifele rămân în vigoare, ele ar putea afecta lanțurile de aprovizionare globale, prețurile la alimente (cafea, carne, zahăr) și stabilitatea politică a Braziliei. Mai mult, ele ar putea împinge Brazilia mai aproape de parteneri comerciali precum China și Uniunea Europeană, reconfigurând alianțele economice în emisfera vestică. Pentru cititorii români, aceasta este o lecție despre cum rivalitățile politice și personale pot influența comerțul global și cum țările mici și mijlocii sunt prinse la mijloc între marile puteri.
