Filtrează articolele

Economie & Afaceri

Lumea se confruntă cu un dezastru alimentar potențial: Blocarea Strâmtorii Hormuz ar putea devasta agricultura globală

Lumea se confruntă cu un dezastru alimentar potențial: Blocarea Strâmtorii Hormuz ar putea devasta agricultura globală
Comunitatea internațională se află în fața unei crize alimentare fără precedent, warns Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), în contextul în care conflictul armat dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului a paralizat traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz. Această arteră navală strategică, prin care trec între 20 și 45% din resursele agricole esențiale la nivel mondial, reprezintă un punct critic pentru securitatea alimentară globală, iar o blocare prelungită ar putea transforma situația actuală într-o adevărată tragedie umanitară.

Economistul șef al ONU pentru alimentație, Maximo Torero, a declarat într-un interviu acordat luni, alături de David Laborde, directorul diviziei de economie agrifood din cadrul FAO, că prețurile alimentare nu au crescut încă datorită stocurilor existente care absorb șocul economic. Cu toate acestea, dacă traficul prin strâmtoare nu reîncepe în curând, efectele asupra piețelor energetice și ale îngrășămintelor se vor traduce în prețuri mai mari la mărfuri și produse de retail până la sfârșitul acestui an și în cursul anului 2027.

Situația este deosebit de gravă în ceea ce privește sectorul îngrășămintelor, pilonul esențial al agriculturii moderne. Aproximativ jumătate din ureea comercializată la nivel mondial – cel mai utilizat îngrășământ din lume – precum și volume considerabile de alte tipuri de fertilizanți, sunt exportate din țările din Golf prin Strâmtoarea Hormuz. Această expunere ridicată face agricultura globală extrem de vulnerabilă la orice perturbare a acestei rute maritime cruciale.

Turbulențele recente în aprovizionarea cu gaze naturale și transportul maritim au forțat deja numeroase uzine de producție a îngrășămintelor, care utilizează gazul natural în procesul de fabricație, să închidă sau să reducă semnificativ producția, atât în regiunea Golfului, cât și dincolo de granițele acesteia.

Expertul Laborde a subliniat cu gravitate: „Ne aflăm într-o criză a inputurilor; nu dorim să o transformăm într-o catastrofă. Diferența depinde de acțiunile pe care le întreprindem acum.„ De asemenea, Torero a adăugat: „În acest moment, nu avem o criză alimentară deoarece dispunem de alimente disponibile.„ Economistul a evidențiat că majorarea prețurilor la gaze și petrol nu s-a propagat încă în costurile painii sau ale grâului, grație aprovizionărilor abundente provenite dintr-un sezon agricol favorabil. „Dar aceasta este situația actuală,” a avertizat el, sugerând că viitorul apropiat ar putea aduce schimbări dramatice.

În cazul în care traficul maritim continuă să fie blocat în acest punct strategic, fermierii vor fi nevoiți să producă cu cantități reduse de îngrășăminte sau să majoreze costurile produselor lor finale. Această presiune economică se va resimți inevitabil în prețurile finale ale alimentelor de la rafturile magazinelor.

„De aceea este absolut esențial ca încetarea focului să continue și, mai mult decât atât, ca vasele să înceapă să circule din nou,” a declarat Torero, subliniind urgența situației: „Ceasul ticăie.„

Economistul a atras atenția că țările cu venituri reduse sunt cele mai vulnerabile în acest context. Având în vedere calendarele de însămânțare specifice fiecărei regiuni, întârzierile în accesul la inputuri agricole esențiale s-ar putea transforma rapid în producții mai scăzute, inflație accentuată și o încetinire a creșterii economice globale.

Iranul a adus traficul prin strâmtoare la o oprire aproape totală, ca răspuns la atacurile lansate de Statele Unite și Israel, care au declanșat războiul împotriva Tehranului pe 28 februarie, soldate cu uciderea Liderului Suprem, Ayatollah Ali Khamenei. Această acțiune a declanșat o criză energetică la scară globală, prețurile petrolului și gazelor triplându-se în unele momente comparativ cu nivelurile anterioare conflictului.

În cursul weekendului, reprezentanții iranieni și americani au purtat o negociere-maraton care a durat 21 de ore pentru a ajunge la un acord privind o încetare permanentă a focului, însă discuțiile nu au reușit să obțină un progres semnificativ. Președintele american Donald Trump a hotărât apoi să impună un blocaj naval asupra strâmtorii, anunțând că marina va vâna și va intercepta vasele în apele internaționale care au plătit Iranului un tarif pentru traversarea strâmtorii.

Ulterior, armata americană a transmis că va bloca întregul trafic maritim care intră și iese din porturile iraniene, inclusiv cele din Golful Persic și Golful Oman. Această escaladare militară agravează și mai mult perspectivele crizei alimentare globale, punând în pericol securitatea nutrițională a milioane de persoane dependente de producția agricolă internațională.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.