La doar o lună după ce Consiliul de Apel pentru Imigrație a emis o ordonanță finală de expulzare pentru Khalil, acesta a fost reținut inițial de agenții de aplicare a legii privind imigrația în martie 2025, fiind unul dintre mai mulți studenți vizați pentru participarea la protestele pro-palestiniene de pe campusurile universitare care au cuprins SUA în anul precedent. Khalil, rezident permanent al SUA și căsătorit cu o cetățeană americană, a susținut constant că a fost vizat în mod injust pentru opiniile sale politice.
Echipa sa juridică a declarat vineri că „anomalii procedurale evidente” susțin această opinie. „Este clar că dezvăluirile privind abaterile Departamentului de Justiție confirmă ceea ce am știut de la arestarea lui Mahmoud – că administrația a construit invers rezultatul dorit, înarmând un proces farsă plin de anomalii”, a declarat Johnny Sinodis, unul dintre avocații lui Khalil, într-un comunicat.
Noile dovezi includ un reportaj al The New York Times care a descoperit că cazul lui Khalil fusese marcat ca prioritar înainte de a ajunge la Consiliul de Apel pentru Imigrație, ceea ce, potrivit avocaților, indică faptul că dosarul era „accelerat”. Reportajul, citând documente ale cazului, a mai constatat că instanța fusese instruită să trateze cazul lui Khalil ca și cum acesta s-ar afla încă în detenție, ceea ce de obicei duce la un termen de procesare rapid. Khalil a fost eliberat din detenția pentru imigrație în iunie 2025, în urma unei ordonanțe a unui judecător federal. O instanță de apel a decis ulterior că judecătorul nu avea competență în această chestiune. Khalil contestă și această decizie, iar în acest timp autoritățile nu au voie să-l rețină sau să-l deporteze.
Reportajul The New York Times a mai descoperit că trei judecători de la Consiliul de Apel pentru Imigrație s-au recuzat din caz. Deși motivele recuzărilor nu au fost făcute publice, experții familiarizați cu procedurile consiliului au declarat că rata de recuzare este extrem de rară. Consiliul de Apel pentru Imigrație ar trebui să fie independent. La fel ca alte instanțe de imigrație, acesta se află sub jurisdicția Departamentului de Justiție din cadrul puterii executive, ceea ce, potrivit criticilor, îl face mai vulnerabil la interferențe.
Administrația Trump a prezentat deportarea lui Khalil ca parte a unei campanii împotriva antisemitismului. Nu au prezentat nicio dovadă care să susțină acuzațiile împotriva lui, iar Khalil nu a fost niciodată acuzat de o infracțiune. Săptămâna aceasta, site-ul de știri The Intercept a relatat că, la scurt timp după ce a fost reținut de agenții de imigrație, FBI a închis o investigație privind un pont conform căruia Khalil ar fi cerut „violență în numele Hamas”, concluzionând că nu merită o anchetă suplimentară.
În vizarea lui Khalil, secretarul de stat american Marco Rubio a invocat o prevedere rar folosită din Legea Imigrației și Naționalității, care permite deportarea persoanelor considerate o amenințare la securitatea națională pe baza „credințelor, declarațiilor sau asocierilor trecute, prezente sau viitoare care sunt altfel legale”. Această manevră a ridicat întrebări cu privire la libertatea de exprimare și dacă aceste protecții se extind și asupra rezidenților permanenți precum Khalil. Ulterior, guvernul a adăugat afirmația că Khalil a omis în mod intenționat să-și dezvăluie munca anterioară pentru agenția ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA) în cererea sa de imigrare.
Oficialii administrației au susținut în mod repetat acuzațiile și au afirmat că Khalil a beneficiat de un proces corect. Într-o declarație de vineri, Khalil a spus că administrația „vrea să mă aresteze, să mă rețină și să mă deporteze pentru a intimida pe toți cei care vorbesc pentru Palestina în această țară și sunt dispuși să încalce regulile și procedurile americane de lungă durată pentru a face asta”. El a adăugat: „Nicio minciună, corupție sau persecuție ideologică nu mă va opri să pledezez pentru Palestina și pentru dreptul fiecăruia la libertatea de exprimare.”
De ce este important:
Cazul lui Mahmoud Khalil reprezintă un test crucial pentru limitele libertății de exprimare în Statele Unite, în special pentru rezidenții permanenți și pentru cei care susțin cauze politice controversate. Noile dovezi sugerează o ingerință directă a administrației Trump în sistemul judiciar de imigrație, ceea ce ar putea avea implicații grave asupra statului de drept și a independenței instanțelor. Dacă aceste acuzații se confirmă, s-ar putea deschide calea pentru o revizuire a modului în care sunt tratate cazurile de imigrație cu tentă politică, afectând nu doar activiștii pro-palestinieni, ci orice persoană care își exprimă opinii care contravin politicii oficiale. În plus, cazul evidențiază tensiunile dintre securitatea națională și drepturile civile, într-un moment în care dezbaterea privind antisemitismul și libertatea de exprimare pe campusurile universitare este extrem de polarizată.
