Londra, Regatul Unit – Regatul Unit se pregătește să facă apel împotriva deciziei istorice a Înaltei Curți, care a stabilit că interzicerea grupului Palestine Action a fost ilegală. Procesul de două zile, care începe marți la Curtea de Apel din Londra, survine după ce, în luna februarie, judecătorii au descris interzicerea acestui grup de acțiune directă ca organizație teroristă drept „disproporționată”.
Acest caz reprezintă cea mai recentă evoluție în bătălia juridică dintre stat și rețeaua de activiști a cărei misiune declarată este de a viza companiile asociate cu armata israeliană. De când Marea Britanie a interzis Palestine Action vara trecută, mii de britanici au participat la o campanie coordonată de nesupunere civică, iar peste 2.700 de persoane au fost arestate în baza legilor antiteroriste pentru că au afișat pancarte cu mesajul „Mă opun genocidului. Susțin Palestine Action”.
Deși cazul guvernului a suferit o lovitură la Înalta Curte, interdicția a rămas în vigoare pe durata procesului de apel – iar susținerea grupului rămâne ilegală. Poliția Metropolitană din Londra a anunțat inițial că nu va aresta susținătorii după decizia Înaltei Curți, dar a revenit asupra acestei politici câteva săptămâni mai târziu. La începutul acestei luni, peste 200 de protestatari au fost arestați în centrul Londrei, iar săptămâna trecută, celebrități și academicieni, inclusiv romanciera Sally Rooney, activista de mediu Greta Thunberg și istoricul israelian Ilan Pappe, au semnat o scrisoare în care își declară sprijinul pentru Palestine Action – o mișcare care riscă, de asemenea, arestări.
Palestine Action a fost fondată în 2020 de Huda Ammori, o britanică de origine palestiniană și irakiană, și de fostul activist Extinction Rebellion, Richard Barnard. Mai mulți deținuți în arest preventiv – inclusiv cei care au participat la o grevă a foamei prelungită, cerând încetarea interdicției asupra Palestine Action – și activiști eliberați pe cauțiune au susținut că drepturile lor omenești au fost încălcate din cauza presupusei lor asocieri cu grupul, o afirmație negată de Ministerul Justiției.
Organizațiile pentru drepturile omului au condamnat interdicția britanică asupra grupului ca pe o depășire fără precedent a competențelor și au îndemnat guvernul să nu facă apel. În raportul său anual, Amnesty International a declarat că Regatul Unit „a continuat să folosească legile antiteroriste pentru a restricționa protestele pașnice împotriva genocidului din Gaza și a interzis organizația Palestine Action, în timp ce exporturile de arme către Israel continuau”. Luna trecută, Human Rights Watch a scris: „Când statul estompează linia dintre activism și terorism, nu apără securitatea, ci subminează libertatea”.
La momentul publicării, ministra de interne Shabana Mahmood, care conduce cazul împotriva Palestine Action, nu a răspuns solicitării Al Jazeera de a comenta.
Contextul juridic și implicațiile
Interdicția Palestine Action a fost impusă în iulie 2023, în baza Legii privind terorismul din 2000, care permite guvernului să interzică organizațiile suspectate de implicare în acte de terorism. Grupul, care a revendicat atacuri asupra fabricilor de armament și a sediilor unor companii care fac afaceri cu Israelul, a fost acuzat de autorități că ar fi recurs la violență și intimidare. Cu toate acestea, susținătorii săi susțin că acțiunile lor sunt forme de protest pașnic și de nesupunere civică, menite să atragă atenția asupra compliciților Marii Britanii în ceea ce ei numesc „genocidul din Gaza”.
Decizia Înaltei Curți din februarie a fost salutată de activiști ca o victorie a libertății de exprimare și a dreptului la protest. Judecătorii au considerat că definiția „terorismului” aplicată de guvern era prea largă și că interzicerea grupului încălca principiul proporționalității. Cu toate acestea, guvernul a obținut permisiunea de a face apel, iar interdicția rămâne în vigoare până la o decizie finală.
Reacții și controverse
Cazul a stârnit dezbateri aprinse în societatea britanică. Pe de o parte, susținătorii Palestine Action și organizațiile pentru drepturile omului consideră că interzicerea grupului este un precedent periculos, care criminalizează disidența politică legitimă. Pe de altă parte, criticii grupului îl acuză de acte de vandalism și de intimidare, iar guvernul susține că măsura este necesară pentru securitatea națională.
Scrisoarea semnată de Sally Rooney, Greta Thunberg și Ilan Pappe a amplificat tensiunile. Cei trei au declarat că „a sprijini Palestine Action înseamnă a sprijini rezistența împotriva ocupației și a apartheidului israelian”. Reacțiile nu au întârziat să apară: unii politicieni conservatori au cerut arestarea semnatarilor, în timp ce alții au apărat dreptul la libertatea de exprimare.
Analiză: Ce înseamnă acest apel?
Apelul guvernului britanic este mai mult decât o simplă dispută juridică; el reflectă o luptă mai amplă între securitatea statului și libertățile civile. În contextul războiului din Gaza și al creșterii activismului pro-palestinian, Marea Britanie se confruntă cu o dilemă: cum să echilibreze combaterea terorismului cu protejarea dreptului la protest?
Dacă Curtea de Apel va menține decizia Înaltei Curți, guvernul va fi obligat să ridice interdicția, ceea ce ar putea încuraja și mai multe acțiuni de nesupunere civică. În schimb, dacă va anula hotărârea, se va consolida puterea statului de a interzice grupuri considerate amenințări, dar cu riscul de a alimenta nemulțumirea și de a transforma activiștii în martiri.
Indiferent de rezultat, acest caz va rămâne un reper în jurisprudența britanică privind terorismul și libertatea de exprimare. El arată cât de fragilă poate fi linia dintre activism și terorism, mai ales atunci când guvernele folosesc legi dure pentru a reprima disidența.
De ce este important:
Acest caz este crucial pentru înțelegerea modului în care democrațiile occidentale gestionează activismul politic în contextul conflictelor internaționale. Decizia Curții de Apel va stabili un precedent legal privind limitele libertății de exprimare și ale dreptului la protest, în special atunci când acestea vizează politicile externe ale statului. De asemenea, el evidențiază tensiunile dintre securitatea națională și drepturile omului, o dezbatere care devine tot mai acută pe măsură ce mișcările de solidaritate cu Palestina câștigă teren la nivel global. Pentru cetățenii britanici și pentru comunitatea internațională, acest proces reprezintă un test al angajamentului față de valorile democratice și statul de drept.
