Filtrează articolele

Sport

Marocul la Cupa Mondială 2026: O nouă generație, aceeași ambiție – comparații cu echipa din 2022

Marocul la Cupa Mondială 2026: O nouă generație, aceeași ambiție – comparații cu echipa din 2022
Când te gândești la Marocul de la Cupa Mondială din Qatar 2022, îți vin în minte imagini puternice: saltul lui Youssef En-Nesyri, driblingurile lui Hakim Ziyech, dansul lui Soufiane Boufal cu mama sa pe teren. A fost o campanie istorică, prima echipă arabă și africană care ajunge în semifinale. Patru ani mai târziu, la Cupa Mondială din America de Nord, Marocul s-a schimbat radical. Doar câțiva jucători au rămas din acea echipă: Achraf Hakimi, Noussair Mazraoui, Azzedine Ounahi, Bilal El-Khanouss și portarii. Și totuși, Marocul nu a pierdut niciun meci și s-a calificat în optimi după o victorie la penalty-uri împotriva Olandei. Cum se compară această echipă cu cea de acum patru ani? Și de ce această tranziție este atât de importantă pentru fotbalul african și arab?

O schimbare de generație și de stil



În 2022, Marocul era condus de Walid Regragui, numit de urgență după conflictul dintre Vahid Halilhodzic și mai mulți jucători. Regragui a avut mai puțin de trei luni să pregătească echipa. A ales o abordare defensivă, bazată pe blocuri medii și contraatacuri periculoase. „Regragui avea jucători mai experimentați, de la cluburi mari europene”, explică Mohammad Alrfae, analist pentru Al Ahli SC din Iordania. Marocul nu a dominat posesia, dar a fost extrem de eficient: a atras adversarii în capcane, a blocat mijlocul terenului și a lovit pe contraatac. În 2026, însă, lucrurile stau altfel. Regragui a fost înlocuit cu Mohammed Ouhabi, antrenorul care a câștigat Cupa Mondială U-20 în 2025. Ouhabi promovează un fotbal expansiv, ofensiv, cu jucători tineri, mobili, care schimbă constant pozițiile. „Ouhabi a ales mulți tineri, parțial pentru că îi cunoaște, dar și pentru că se potrivesc tacticii sale”, spune jurnalistul nord-african Maher Mezahi. Media de vârstă a primului unsprezece este sub 26 de ani, niciun titular de câmp nu are peste 30, iar jumătate au 25 sau mai puțin. Această schimbare a fost făcută cu ochii spre Cupa Mondială pe care Marocul o va găzdui în 2030.

Rezultate și controverse



De la Qatar 2022, Marocul a avut suișuri și coborâșuri. La Cupa Africii pe Națiuni (AFCON) 2023, a fost eliminat în optimi. La AFCON 2025, pe care a găzduit-o, a pierdut finala cu Senegal, dar a fost declarat campion după o decizie controversată a CAF-ului: Senegalul a părăsit terenul după un gol anulat și un penalty ratat de Maroc, iar rezultatul a fost transformat în forfeit 3-0. Ulterior, decizia a fost inversată, dar Marocul a rămas campion în circumstanțe tensionate. Acest episod a generat nemulțumire în rândul suporterilor neutri din Africa și lumea arabă, care au acuzat că Marocul are prea multă influență în CAF. În plus, Marocul a găzduit meciuri „acasă” pentru Liberia, Niger și Congo, evitând astfel deplasări dificile. Totuși, la Cupa Mondială 2026, Marocul a reușit să recâștige simpatia publicului. Remiza 1-1 cu Brazilia, una dintre marile puteri ale fotbalului, a demonstrat că echipa poate face față oricărui adversar. „Pentru prima dată, o echipă arabă și africană a jucat de la egal la egal cu Brazilia”, subliniază Mezahi.

Cultura și emoția: ce a rămas neschimbat



Dincolo de tactică și rezultate, Marocul păstrează aceeași legătură puternică cu religia și cultura. Videoclipul viral cu Noussair Mazraoui care îl îmbrățișează pe Gessime Yassine și îl îndeamnă să se roage și să-i mulțumească lui Allah pentru golul său de debut împotriva Haitiului a emoționat milioane de oameni. Mamele jucătorilor sunt din nou prezente: Ismail Saibari, marcatorul penalty-ului decisiv împotriva Olandei, a alergat la tribune să-și îmbrățișeze mama. Yassine Bono, eroul din 2022, a strălucit din nou la penalty-uri, cu zâmbetul său celebru. Aceste momente arată că, deși echipa s-a schimbat, spiritul rămâne același.

Perspective pentru optimi și dincolo



Marocul pornește ca favorită clară în optimi împotriva Canadei. Dacă va câștiga, s-ar putea reîntâlni cu Franța, echipa care le-a curmat visul în 2022. „Rezultatul de până acum demonstrează că Cupa Mondială 2022 nu a fost o întâmplare și că înlocuirea lui Regragui cu Ouhabi a fost decizia corectă”, conchide Mezahi. Cu o generație tânără, dornică să scrie istorie, Marocul are șansa să devină prima echipă africană care ajunge în finala Cupei Mondiale. Și, poate, să vindece inimile frânte ale fanilor care încă visează la acea semifinală pierdută în fața Franței.

De ce este important:


Această analiză arată cum Marocul reușește să se reinventeze fără a-și pierde identitatea. Succesul echipei nu este doar unul sportiv, ci și un simbol al rezilienței și al unității culturale. Într-o lume în care fotbalul este adesea divizat, Marocul demonstrează că poate uni Africa și lumea arabă. De asemenea, tranziția de la o echipă defensivă la una ofensivă, cu jucători tineri, este un model pentru alte națiuni care vor să se dezvolte. Cu Cupa Mondială 2030 la orizont, Marocul construiește deja pentru viitor.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.