„Mașinile sunt colaboratori” – noul muzeu de artă AI care redefinește granițele realității
În inima orașului Los Angeles, un muzeu neobișnuit a deschis porțile, provocându-ne să ne întrebăm: „Ce se află dincolo de realitate?”. Dataland, autointitulat „primul muzeu de arte AI din lume”, este creația artistului digital Refik Anadol, un vizionar care folosește inteligența artificială pentru a transforma date masive în instalații imersive de lumină și sunet. Vizitatorii care pășesc în acest spațiu cavernos și negru sunt imediat copleșiți de o experiență senzorială totală: sunetele pădurii tropicale amazoniene, furtuni tropicale, fragmente din Simfonia a III-a de Mahler interpretată de Filarmonica din Los Angeles. Într-o sală, vezi ce vede un colibri zburând printr-un peisaj dens și colorat; în alta, stai în fața unui tablou tridimensional uriaș, unde forme abstracte și luminoase ies din cadru în timp real, reacționând la date biometrice colectate de brățări purtabile – asemănătoare cu trackerele de fitness. Muzeul include și componente olfactive și gustative. Este o supraîncărcare senzorială, iar nici doi vizitatori nu au aceeași experiență.Anadol, în vârstă de 40 de ani, stabilit acum în Los Angeles, dar crescut în Istanbul, spune că întrebarea care îl obsedează de când era copil și se juca pe primul său computer, un Commodore 64, urmărind „Blade Runner”, este: „Ce este dincolo de realitate?”. O replică din filmul SF din 1982 l-a marcat profund: „Implanturi. Acelea nu sunt amintirile tale. Sunt ale altcuiva”, spune personajul Deckard către Rachael, care nu este un om real, ci o mașină. „Nu am încetat niciodată să mă gândesc la ce ar putea face o mașină cu amintirile altcuiva”, mărturisește artistul.Pentru a crea arta imersivă de la Dataland, Anadol a alimentat un model AI personalizat cu imagini și sunete din arhive muzeale, laboratoare și chiar din călătoriile sale în Amazonul brazilian. Apoi a dirijat modelul să genereze scenarii specifice, precum narațiunea onirică a colibriului. El își descrie munca drept o colaborare 50-50 între oameni și mașini. „Fiecare artist are propria sa întrebare grea. Întrebarea mea grea este: Ce este dincolo de realitate?”, spune Anadol.Colaborarea cu mașinile nu este doar o metaforă. Anadol a lucrat cu starul argentinian Lionel Messi la o instalație imersivă anul trecut, în New York, care a folosit imagini de meci, date biometrice și urmărirea mișcărilor pentru a reconstrui amintirile lui Messi legate de un gol crucial marcat în 2009. Rezultatul a fost o operă de artă de dimensiunea unei camere, care învăluia vizitatorii într-o fantezie învolburată cu mingi care sar, plase care se metamorfozează și cadre cu acțiune încetinită ale lui Messi. „Crescând în Istanbul, fotbalul este în ADN. Dar nu știam că voi lucra într-o zi cu Messi”, spune Anadol.Anadol este la fel de celebru în lumea artei contemporane precum Messi în sport. Arta sa a fost fundalul galei Grammy, se află pe lista Time Magazine 2025 a celor mai influenți 100 de oameni în domeniul AI, iar instalația sa „Unsupervised” (2022-2023) a fost prima operă creată cu AI generativ achiziționată de Muzeul de Artă Modernă din New York pentru colecția sa permanentă. Criticul Jerry Saltz de la New York Magazine a numit-o „o lampă de lavă glorificată”. Alți detractori critică relațiile strânse ale lui Anadol cu giganții tech precum Nvidia și Google, precum și utilizarea arhivelor publice gratuite (de la Smithsonian, Universitatea Oxford) pentru a construi modelele AI care stau la baza proiectelor sale comerciale, cum ar fi Dataland – unde intrarea standard costă 49 de dolari.„Pentru mine, este imaginea perfectă a artei în capitalismul târziu”, spune artista și cercetătoarea Deniz Johns, coautoare a unui capitol de carte despre opera lui Anadol. Artistul ripostează că oricine poate avea acces gratuit la modelele dezvoltate de studioul său și că nu este nimic nou în relațiile artiștilor contemporani cu patroni bogați și puternici. „Să ne întoarcem cu șase secole în urmă, la Renaștere. Când arta face descoperiri, există întotdeauna un patron”, spune Anadol.Amit Sood, vicepreședinte Google și fondator al Google Arts & Culture, consideră că „ideile lui sunt plăcut de nebunești”. Compania sprijină munca lui Anadol de aproximativ un deceniu, iar studioul său folosește infrastructura Google Cloud pe un server farm din Oregon, care funcționează în mare parte pe energie regenerabilă fără carbon.Dataland nu este doar un muzeu, ci o declarație. În era în care inteligența artificială pătrunde în fiecare aspect al vieții noastre, Anadol ne provoacă să reconsiderăm relația cu tehnologia. Nu mai suntem doar consumatori pasivi, ci colaboratori cu mașinile. Fiecare vizitator devine parte a operei, iar arta nu mai este statică, ci vie, în continuă schimbare. Este o viziune care îmbină știința, tehnologia și arta într-un mod care ne face să ne întrebăm: oare realitatea este doar ceea ce percepem cu simțurile noastre limitate?### De ce este important:Dataland și opera lui Refik Anadol marchează un moment de cotitură în istoria artei: pentru prima dată, inteligența artificială nu mai este doar un instrument, ci un co-creator recunoscut. Acest muzeu deschide dezbaterea despre etica utilizării datelor publice în scop comercial, despre rolul marilor corporații în finanțarea artei și despre cum definim originalitatea într-o eră a algoritmilor. În același timp, ne oferă o experiență care ne scoate din tiparele obișnuite și ne invită să explorăm „dincolo de realitate” – un exercițiu necesar într-o lume tot mai digitalizată.
