„Vom atinge pragul de 3,5% din PIB stabilit la Haga încă din 2029, cu mult înainte de termenul convenit”, a declarat Merz vineri, în fața jurnaliștilor. El a subliniat că Germania face „cel mai mare efort din istorie pentru a-și consolida capacitățile de apărare” și că nu are motive să se ferească de nicio comparație. „Suntem cel mai mare stat membru al Uniunii Europene și purtăm o responsabilitate în Europa”, a adăugat cancelarul.
Tensiunile dintre SUA și Europa au escaladat constant încă din primul mandat al lui Trump (2017-2021), iar revenirea sa la Casa Albă în 2025 nu a făcut decât să le amplifice. Deși mulți lideri europeni au încercat inițial o abordare mai conciliantă, divergențele s-au adâncit pe mai multe fronturi. Unul dintre cele mai sensibile puncte este conflictul din Iran, pe care Trump l-a declanșat fără a consulta aliații europeni, provocând blocarea Strâmtorii Hormuz și afectând grav economiile statelor membre.
Merz a stârnit furia președintelui american încă din aprilie, când a declarat că SUA au fost „umilite” de Iran. Ca represalii, Trump a anunțat retragerea a 5.000 de soldați americani staționați în Germania. Relațiile s-au mai tensionat și din cauza promisiunii lui Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom danez și stat membru NATO.
În ciuda acestor fricțiuni, Merz insistă că Germania își respectă angajamentele. La solicitarea Washingtonului, statele NATO au convenit să aloce 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035, față de ținta anterioară de 2%. Berlinul, care a cheltuit în medie doar 1,5% din PIB între 2014 și 2025, potrivit datelor NATO, încearcă acum să recupereze decalajul.
„Nu avem nevoie să ne ascundem de nimeni. Vom prezenta aceste cifre cu toată modestia cuvenită”, a spus Merz, referindu-se la planurile de dublare a bugetului apărării. Criticii, însă, atrag atenția că o creștere atât de abruptă ar putea afecta alte sectoare bugetare, în timp ce Germania se confruntă deja cu o recesiune economică.
Analiștii consideră că disputa dintre Merz și Trump reflectă o schimbare fundamentală în dinamica transatlantică. „Trump vede NATO ca pe o povară pentru contribuabilii americani, în timp ce europenii îl percep pe președintele american ca pe un lider imprevizibil care subminează securitatea colectivă”, explică profesorul Markus Jachtenfuchs, expert în relații transatlantice la Universitatea Hertie din Berlin.
În timp ce liderii NATO se pregătesc de reuniunea de săptămâna viitoare de la Ankara, rămâne de văzut dacă promisiunile Germaniei vor fi suficiente pentru a calma spiritele. Cert este că relațiile dintre cele mai puternice două democrații ale alianței au atins un punct de cotitură, iar viitorul parteneriatului strategic depinde de capacitatea ambelor părți de a găsi un limbaj comun.
De ce este important:
Această dispută nu este doar despre cifre și procente, ci despre viitorul arhitecturii de securitate europene. În timp ce Germania încearcă să-și asume un rol mai activ, iar SUA își redefinesc prioritățile globale, echilibrul de putere din NATO se schimbă. Modul în care Berlinul și Washingtonul gestionează aceste tensiuni va influența nu doar apărarea Europei, ci și capacitatea alianței de a răspunde provocărilor comune, de la agresiunea rusă la instabilitatea din Orientul Mijlociu.
