Summitul, desfășurat vineri, a reunit lideri europeni, printre care președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german, alături de omologii lor din Balcani. Președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, a fost gazda întâlnirii, țara sa fiind una dintre candidatele la aderare. După decenii de incertitudini legate de viitoarea apartenență a celor șase națiuni balcanice, invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a reînvigorat interesul Bruxelles-ului pentru extindere.
De la începutul războiului, atât Ucraina, cât și Republica Moldova s-au alăturat rândului țărilor care solicită aderarea, alături de aspiranții balcanici: Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia – toate aflate în stadii diferite ale procesului de aderare. Cu toate acestea, procesul de aderare este de obicei lung și complex, implicând ani de negocieri și reforme legislative, iar fiecare etapă necesită aprobarea tuturor celor 27 de state membre actuale ale UE.
„Trebuie să facem procesul de extindere mai rapid și mai credibil”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la sosirea la summit. Franța și Germania au folosit această reuniune pentru a promova ideea unei „integrări treptate” în bloc. „Împreună cu Germania, am propus un proces de integrare treptată consolidat”, a spus Macron înaintea summitului. El a explicat că propunerea ar putea însemna că o țară care se aliniază la anumite criterii ale UE ar putea participa la anumite formate ale blocului, de exemplu, la reuniunile Consiliului European. „Faptul că nu am primit niciun nou membru de 13 ani arată că deficiențele țin și de partea Uniunii Europene, iar asta vrem să depășim astăzi”, a adăugat Merz.
Ideea unei integrări „pe jumătate” este tot mai discutată. Președintele sârb Aleksandar Vucic și premierul albanez Edi Rama au susținut recent, într-un editorial comun, o integrare mai rapidă, în schimbul renunțării de către noii membri la dreptul de veto. Extinderea „este foarte importantă din punct de vedere geopolitic, deoarece această regiune este și locul unde independența Europei este în joc în ceea ce privește energia, securitatea și rutele migrației”, a subliniat Macron.
Însă, cu unele țări rămânând candidate de mai bine de 15 ani, sprijinul pentru aderarea la UE a scăzut semnificativ în anumite state balcanice. Serbia, care menține legături strânse cu Rusia, este printre cele mai eurosceptice țări din regiune, cu un sprijin public pentru aderare sub 50%. Deși Bruxelles-ul a declarat mult timp că toate națiunile balcanice rămase vor fi acceptate împreună, Muntenegru și Albania se conturează tot mai mult ca favorite pentru a adera primele, depășind țări precum Serbia și Bosnia, care întârzie cu reformele necesare.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a lăudat progresele Muntenegrului, afirmând că negocierile tehnice s-ar putea încheia până la sfârșitul acestui an, ceea ce ar deschide calea aderării până la sfârșitul lui 2028, la 20 de ani de la depunerea cererii. Cu toate acestea, mulți consideră acest obiectiv ambițios, deoarece Muntenegru se confruntă cu obstacole semnificative în calea integrării, inclusiv cele legate de justiție și corupție.
Analizând contextul, extinderea UE către Balcanii de Vest nu este doar o chestiune tehnică, ci una profund geopolitică. După invazia rusă în Ucraina, Bruxelles-ul a redescoperit urgent nevoia de a stabiliza vecinătatea estică și sud-estică. Balcanii de Vest rămân o zonă de influență disputată între UE, Rusia, China și chiar Turcia. O integrare eșuată sau prea lentă riscă să lase aceste state vulnerabile la ingerințe externe și să perpetueze instabilitatea – de la tensiuni etnice până la corupție endemică.
Propunerea de „integrare treptată” vine ca un răspuns la blocajele actuale. În loc să aștepte finalizarea tuturor capitolelor de negociere, țărilor candidate li s-ar putea acorda acces la anumite politici și instituții UE, cum ar fi piața unică sau fondurile structurale, pe măsură ce îndeplinesc condiții specifice. Acest model „à la carte” ar putea menține dinamica reformelor și ar oferi beneficii tangibile populațiilor locale, reducând euroscepticismul.
Cu toate acestea, provocările rămân enorme. Corupția și capturarea statului sunt probleme sistemice în multe dintre aceste țări. În plus, dispute bilaterale nerezolvate, cum ar fi cea dintre Serbia și Kosovo sau dintre Macedonia de Nord și Bulgaria, pot bloca progresul. De asemenea, unele state membre UE, precum Olanda sau Franța, au fost istoric reticente la extindere, de teama impactului asupra coeziunii și bugetului comunitar.
În ciuda acestor dificultăți, declarațiile de la Tivat marchează un moment simbolic important. Merz și Macron par să fi împins agenda extinderii în prim-plan, după ani de stagnare. Rămâne de văzut dacă vorbele se vor transforma în acțiuni concrete și dacă ritmul lent al reformelor din Balcani va putea fi accelerat. Cert este că, pentru prima dată după mult timp, există o fereastră de oportunitate politică – iar liderii din regiune par hotărâți să o folosească.
De ce este important:
Această declarație a cancelarului german Friedrich Merz, susținută de președintele francez Emmanuel Macron, semnalează o schimbare majoră de abordare a UE față de Balcanii de Vest. După mai bine de un deceniu de expansiune blocată, propunerea de integrare treptată oferă o cale intermediară care ar putea revitaliza procesul de aderare. Într-un context geopolitic tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de influența crescândă a Rusiei și Chinei în regiune, integrarea Balcanilor de Vest nu este doar o chestiune birocratică, ci una strategică pentru securitatea și stabilitatea Europei. Dacă va fi implementată, această inițiativă ar putea reduce riscul de instabilitate, ar stimula reformele democratice și ar oferi cetățenilor din Balcani o perspectivă reală de prosperitate europeană.
